Acceptare radicală. Psihologul Martha Linehan a creat acest termen în timp ce dezvolta o abordare de tratement pentru persoanele care se luptă cu gestionarea emoțiilor intense. Pentru a practica „acceptarea radicală”, trebuie să conștientizăm realitatea și să o lăsăm să pătrundă în mintea noastră, pentru ca noi să învățăm cum să trăim cu ea. Acceptarea nu înseamnă că suntem de acord cu circumstanțele noastre, sau că ne plac, sau că am renunțat să mergem mai departe. Înseamnă că recunoaștem ceea ce se întâmplă fără să înrăutățim lucrurile prin judecata sau opiniile noastre asupra realității – dacă este „bună” sau „rea”, „este ok” sau „nu este ok” – ci înțelegând că lucrurile „sunt așa cum sunt”. Acceptarea nu înseamnă că nu mai avem de muncit cu sentimentele dureroase care apar în mod natural în orice încercare. Însă doar prin acceptare putem face primii pași în a gestiona cu adevărat problema și a merge înainte, fără a rămâne blocați în circumstanțele noastre. Când refuzăm să acceptăm circumstanțele și ne luptăm cu realitatea, catalogând-o drept „rea”, aceasta doar ne intensifică suferința și amână vindecarea. Acceptarea radicală ne ajută să diminuăm durerea experienței noastre, oprindu-ne să o mai judecăm și să rămânem paralizați, și ajutându-ne să începem cu adevărat să acționăm și să răspundem la circumstanțele date.
Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing
CARTEA E O VIAȚĂ 