Știu că adevărata bucurie vine din a-L lăsa pe Dumnezeu să mă iubească în modul în care dorește El, fie că este prin sănătate sau prin boală, prin eșec sau prin succes, prin sărăcie sau prin belșug, prin respingere sau prin laudă. Este greu să spun „Voi accepta cu mulțumire tot ce Îți face Ție plăcere, Doamne. Facă-se voia Ta.” Însă știu că dacă voi crede cu adevărat că Tatăl meu este dragoste, va deveni posibil să spun aceste lucruri din inimă.
Charles de Foucauld a scris o rugăciune de abandonare care exprimă această atitudine spirituală foarte frumos. Este bine să ne rugăm această rugăciune cât mai des.
Știu că nu pot face această rugăciune să devină realitate prin puterile mele. Însă Duhul lui Dumnezeu care mi s-a dat mă poate ajuta să mă rog și să cresc spre împlinirea ei.
Tată,
mă abandonez în mâinile Tale;
fă cu mine ceea ce dorești.
Orice ai vrea să faci, Îți mulțumesc,
sunt gata pentru tot, accept totul.
Fie ca voia Ta să se facă în mine
și în toate cele create de Tine.
Doar acest lucru mi-l doresc,
O, Doamne.
În mâinile Tale îmi încredințez duhul,
Ți-l ofer cu toată dragostea inimii mele,
căci Te iubesc, Doamne, și mă ofer,
mă predau în mâinile Tale,
fără rezerve,
și cu încredere fără margini,
căci Tu ești Tatăl meu.
Meditații pentru perioada Postului Paștelui, din cartea lui Henri Nouwen, „Show Me the Way: Daily Lenten Readings”.
CARTEA E O VIAȚĂ 