Un strop de viaţă #432


În ziua de după Miercurea Cenuşii, Oamenii Crucii se pocăiesc de o dragoste şi de o viaţă care îi fac să facă mai puţin decât să-şi iubească duşmanii şi să se roage pentru cei care îi persecută.

Noi, Oamenii Crucii ne pocăim pentru faptul că nu ne iubim vecinii de alături zilnic, necurmat, în mod extravagant, deşi continuăm să spunem că vrem să schimbăm lumea şi ne pocăim de ură, evitare şi teama de suferinţă, deşi spunem că vrem să fim găsiţi vrednici de a suferi pentru crucea lui Hristos.

Oamenii Crucii se pocăiesc pentru faptul că îşi iubesc mai mult agendele – în loc să-şi întrerupă programele pentru că-L iubesc mai mult pe Isus.

Iartă-ne pentru lipsa noastră de rugăciune, pentru că la însăşi rădăcina lipsei noastre de creştere este aproape întotdeauna o lipsă de rugăciune.

Ne pocăim, Doamne, pentru faptul că te iubim atât de puţin pentru că ne iubim pe noi prea mult.

Ann Voskamp, when you want to take back Lent & a broken world & your breaking heart: A Free 40 Day Lent Devotional Journey”

Avatarul lui Necunoscut

Autor: Irina Trancă

Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării, ambele la Universitatea din București, am fost voluntar la RVE Bucureşti din 2006 și am fost redactor angajat între anii 2016-2020. Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis, Philip Yancey și Ruth Chou Simons; mă pasionează literatura pentru copii, romanele istorice, cărțile despre cărți și legătura dintre artă și credință, Japonia și modul în care frumusețea ne apropie de Dumnezeu. Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor. Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.

Scrie un comentariu