Un strop de viață #668


Trebuie să trăim în așa fel încât oamenii să fie nevoiți să spună: „Doar prin Dumnezeu aș putea și eu să fiu așa, doar prin El aș putea trăi în lume și aș trece prin ea așa cum fac acești oameni.”  Dacă și noi înșine suntem descurajați e evident că nu vom fi în stare să funcționăm în acel mod.

M.L.-Jones, Depresia spirituală – cauzele și vindecarea ei

Un strop de viață #667


Credința este darul lui Dumnezeu. La fel este și aerul, dar tu ești cel ce trebuie să-l inspiri; la fel este și pâinea, dar tu ești cel ce trebuie s-o mănânci; la fel este și apa, dar tu trebuie s-o bei.

D. L. Moody, citat de Ann Voskamp în cel mai mare Dar

Un strop de viață #666


Dușmanul îți spune că libertatea o găsești atunci când în sfârșit îți demonstrezi ție și lumii că tu ești important, că tu ești în control, că tu ești plăcut, că tu ești fericit, că tu ești îndeajuns.

Iată cum stau lucrurile. Dușmanul promite apă, dar de fiecare dată când mergem la fântânile lui, acestea sunt goale. Ne dă o gură de apă, îndeajuns încât să continuăm să credem în el. Am crezut minciuna conform căreia dorințele noastre vor fi satisfăcute dacă suntem într-un fel anume și dacă avem îndeajuns. Așa că urmărim imaginea, răspunsurile, lucruri, oameni – și ne întrebăm în tot acest timp: de ce îmi este încă sete?

Dumnezeu spune foarte clar ce se întâmplă în cartea Ieremia:

Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă.

Apă. Niciun om nu poate supraviețui fără ea trei zile. Nicio altă resursă nu este la fel de esențială pentru a susține viața. Niciuna.

Există apă pentru tine. Nu doar îndeajuns ca să îți astâmperi setea, ci o cantitate nelimitată care te va umple și va da pe dinafară din tine într-o lume însetată.

Dar apa de care ai nevoie să găsește într-o singură Sursă. O să-ți spun direct, nu e niciun secret aici. Doar un singur răspuns pentru setea ta: Isus.

Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea, spune El în Evanghelia după Ioan. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie

Numai El este sursa din care curg toate lucrurile după care tânjim și care sperăm să devenim. El întotdeauna eliberează. Pentru că față de El nu avem nimic de demonstrat.

Jennie Allen, Facing Hard Battles? Here — You’ve Got to Know the Enemy’s Secret Strategy

Un strop de viață #665


Dumnezeul tău nu renunță la tine. Dumnezeul tău te caută atunci când te simți pierdut, Dumnezeul tău te caută atunci când ești descurajat și Dumnezeul tău te strigă atunci când te simți lepădat. E nu-l hăituiește pe rebel. Nu-l trântește la pământ pe păcătos. Nu-l critică pe cel care a eșuat.

Spurgeon scrie că, indiferent ce-ți aduce ziua sau prin ce perioade treci, Dumnezeu Își va împlini scopul: „Am venit să te găsesc oriunde ai putea fi. Te voi căuta până când ochii Mei plini de milă te vor vedea. Te voi urmări până când Mâinile îndurării Mele te vor atinge și te vor ține… lângă inima Mea”

Sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare.

Ann Voskamp, Cel mai mare dar

Un strop de viață #664


Chiar și cei care, din cauza lipsei lor de educație, nu sunt conștienți de o altă profeție a lui Isaia – că El (Isus) va fi un om al durerii, obișnuit cu suferința noastră cea mai profundă – chiar și aceștia recunosc în El pe cineva ale cărui lacrimi sunt și ale lor. El nu doar plânge pentru ei; El plânge cu ei, cunoscând cele mai adânci întunecimi, sărăcia și durerea lor. El nu explică durerea, nici nu spune că a venit cu răspunsul sau că va îndrepta totul. În schimb, El își pleacă capul și permite lacrimilor să curgă. Nu e vorba despre oferirea unor răspunsuri sau de rezolvarea unei probleme; e vorba despre asumarea completă și restauratoare a suferinței lor, pentru că Isus știe că Dumnezeu folosește suferința pentru a salva lumea. El nu a venit să îndrepte moartea și tristețea, ci ca, în final, să le elimine. El nu a venit să ofere răspunsuri; El a venit să se dea pe Sine Însuși. Prezența Sa, lacrimile Sale sunt soluția, răspunsul, adevărul. Și în acele momente când nu primim ceea ce vrem, primim ceea ce avem nevoie.

Michael Card, Luke, the Gospel of Amazement