Creștinismul nu are, și nici nu pretinde că ar avea, un program amănunțit pentru aplicarea regulii „fă altora ceea ce ai vrea să-ți facă ei ție” în orice moment și în orice societate. Nici n-ar putea avea. Regula privește toți oamenii din toate timpurile, iar un program special care s-ar potrivi într-un loc sau timp anume, nu ar fi potrivit în altă parte. Și oricum, nu așa operează creștinismul. Când îți spune să-i hrănești pe cei flămânzi, nu îți oferă rețete pentru gătit mâncarea. Când îți spune să citești Biblia, nu-ți dă lecții de gramatică, ebraică sau greacă, și nici măcar engleză. Creștinismul n-a avut niciodată menirea de a înlocui sau de a înlătura artele și științele omenești obișnuite: este mai degrabă un îndrumător care le pune pe toate pe direcția cea bună, și un izvor de energie care le oferă tuturora o viață nouă, cu condiția să i se pună lui la dispoziție.
C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”
CARTEA E O VIAȚĂ 