Trăieşte fiecare zi ca şi cum Fiul Omului ar fi la uşă şi gândeşte-te la momentul plecării. Să umbli ca şi când la următorul pas ai trece pragul Cerului. Roagă-te. Sfinţii care înaintează în genunchi nu dau înapoi niciodată.
Jim Elliot în Umbra celui Atotputernic de Elisabeth Elliot
Orice lucru căruia îi permitem să ne fure atenţia minţilor noastre, afecţiunea inimilor noastre sau să aducă ceaţă în sufletele noastre nu merită să-şi aibă locul în programele sau în vieţile noastre. Fie că sunt filme „curate“, romane captivante, postări pe Facebook, poze care ne inspiră pe Pinterest, instantanee pe Instagram sau orice altceva – trebuie să avem mare grijă ce lăsăm să intre în minţile noastre – şi cum ne folosim de ceea ce permitem înăuntru. Ceea ce permitem să intre în minţile noastre ar trebui să ne hrănească sufletele şi să alimenteze flacăra chemării pe care a pus-o Dumnezeu în vieţile noastre. Ceea ce primim şi cultivăm în minţile noastre va deveni lucrul asupra căruia meditează inima noastră, vorba de pe buzele noastre şi, în final, va modela roada vieţilor noastre.
Mandy Saeler, „Filling Our Minds“
Neştirea, îndobitocirea, trecerea oarbă prin viaţă şi printre lucruri, sau trecerea nepăsătoare, sunt de la diavol. Samariteanul n-a fost numai bun, ci şi atent: a ştiut să vadă.
N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
CARTEA E O VIAȚĂ 