Un strop de viaţă #271


Să nu crezi tot ce auzi, să nu spui tot ce ştii, să nu faci tot ce poţi. Altfel, vei crede şi ce nu este adevărat, vei spune şi ce nu trebuie spus şi vei face şi ce nu trebuie făcut.

Viorel Clintoc în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #269


(La întrebarea lui Daniel Brânzei despre cum să afle voia lui Dumnezeu cu privire la relaţia cu fiica dumnealui)

Dacă vrei să afli ce vrea Dumnezeu, trebuie să nu mai vrei tu nimic. Trebuie să te duci înaintea lui Dumnezeu şi să-I spui din toată inima: „Doamne, eu renunţ la… . Renunţ şi la… Renunţ la orice fată pe care o cunosc eu acuma. Vreau să aflu ce doreşti Tu şi ce ai hotărât Tu pentru mine. Îţi dau toată libertatea să-mi alegi soţia după inima Ta. Poate fi oricare fată sau poate să nu fie nicio fată. Poţi hotărî să nu mă căsătoresc niciodată. Sunt gata să accept orice hotărâre îmi vei comunica Tu.“

Traian Ban în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #267


Niciodată nu am regretat că am fost închis, dimpotrivă, am mulţumit deseori pentru acest mare har: să-L iubeşti pe Domnul nu numai când îţi dă binecuvântări, ci mai ales atunci când ţi le ia. Dacă aş începe o nouă viaţă şi aş putea să-mi aleg calea pe care să merg, n-aş alege alt drum, ci numai pe cel pe care Domnul l-a hotărât din veşnicie pentru mine. Aş alege tot familia în care m-am născut şi toate împrejurările vieţii prin care am trecut. Aş alege-o de nevastă tot pe soţia mea. L-aş alege tot pe Domnul Isus şi Biserica Lui.

Traian Ban în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #265


Domnul nostru poate să prefacă suferinţa în binecuvântări, atunci când cel ce suferă realizează prezenţa Domnului alături de el, putând să spună: „Totuşi, eu sunt totdeauna cu Tine“. Lucrul acesta este o mare mângâiere pentru orice credincios. Să vizităm mai bine casele de jale, inima ni se va face mai bună şi nu ne vom mai permite să ne ocupăm cu nimicuri, cu denaturări, cu vorbării. Să ne ocupăm cu Domnul Isus şi cu lucrurile cereşti, iar vorbăria să înceteze!

Tudor Popescu în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #263


Dumnezeu face totul, dar noi trebuie să ne specializăm să ascultăm şi ascultându-L, să trecem peste limitele „posibilului“ cotidian şi dincolo de „improbabil“ să ajungem să căpătăm ceea ce nu se poate primi decât „prin credinţă“. Care este calea într-acolo? Este calea ascultării. Ascultă ce-ţi spune Dumnezeu şi fă ce ţi se cere. Nu contează dacă ţi se pare „inutil“ sau fără importanţă. Tu fă ce zice Dumnezeu şi lasă-L pe El să răspundă celor ce te întreabă. Ascultarea ta este măsura credinţei tale în Dumnezeu. De cât de mult asculţi depinde în ce fel de lume trăieşti; în lumea dimensiunilor tale omeneşti sau în lumea infinit mai frumoasă şi mai mare a Celui ce poate totul.

Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinţi vol.3