Cât de mult doresc ca viața mea să fie petrecută în a aprinde unul după altul suflete cu flacăra sfântă a vieții veșnice! Aș vrea să fiu pe cât de mult posibil nevăzut în timp ce îmi fac slujba și să dispar în strălucirea divină de sus când lucrarea este sfârșită.
C.H. Spurgeon, în „C.H. Spurgeon: Predicatorul poporului”, de Peter Morden
Hristos ne-a chemat să-i hrănim pe cei flămânzi, nu pe cei ghiftuiți; să-i mântuim pe cei pierduți, nu pe cei încăpățânați; să-i chemăm la pocăință pe cei păcătoși, nu pe cei batjocoritori. El nu ne-a chemat să stăm acasă, să zidim și să decorăm capele confortabile, biserici și catedrale în care să-i legănăm spre adormire pe cei ce se pretind creștini. Nu ne-a dat să rostim discursuri abile, rugăciuni stereotipe sau să atingem elevate performanțe muzicale, ci ne-a trimis să zidim biserici vii, alcătuite din sufletele celor declasați, să smulgem oameni din ghearele diavolului, să-i scoatem din fălcile iadului, să-i aducem la Hristos, să-i învățăm să lupte și să-i transformăm în armata atotputernicului Dumnezeu.
C.T. Studd, citat în „Amintiri cu sfinți” de Daniel Brânzei
CARTEA E O VIAȚĂ 