Ce ne-am fi dorit de la Gaudeamus 2021


Cu mare părere de rău am aflat că nici anul acesta nu vom avea un Târg de Carte Gaudeamus fizic, ci doar în varianta online și se fac deja 2 ani de la ultimele târguri de carte din București. Nouă ne lipsesc tare mult, și în memoria vizitelor noastre în care ne plimbam de la un stand la altul cu carnețelele cu liste de cărți, ne-am notat și anul acesta niște titluri, mai ales noutăți asupra cărora vrem să vă atragem atenția. Vă invităm să vizitați pagina gaudeamus.ro pentru a urmări acolo evenimentele pregătite de editurile participante între 17-21 noiembrie.

Iată, așadar, care sunt listele cu ce ne-am fi dorit să ne luăm sau măcar să răsfoim la Târgul de Carte Gaudeamus, dacă am fi avut posibilitatea să-l vizităm fizic.


Irina Trancă

Lista mea de anul acesta este un pic mai scurtă decât în alți ani, în parte și pentru că deja am mai scris de curând despre unele cărți sau ce îmi doream mi-am cumpărat deja, iar anul acesta mi-am dorit oricum mai multe cărți în engleză. Cu toate acestea, tot au mai rămas câteva despre care vreau să vă vorbesc și le-am grupat, ca de obicei, pe edituri.

Editura Arthur

Ca un roman de Daniel Pennac – o carte clasică a literaturii franceze, care tratează cu mult umor subiectul lecturii, arătând că a transforma lectura într-o datorie, în ceva ce „trebuie făcut” înseamnă să-i ratezi scopul și să obții exact opusul a ceea ce urmărești – copiii nu vor mai citi tocmai pentru că îi bați la cap să o facă. Eu am citit-o mai de mult în franceză, dar mi-am cumpărat-o de curând să o recitesc și să o înțeleg mai bine.

Cei cinci faimoși: Cei cinci pe insula comorii de Enid Blyton – primul volum dintr-o serie clasică a literaturii pentru copii, plină de aventuri și mister.

Micuțul Nicolas și prietenii lui de René Goscinny și Jean-Jacques Sempé – în sfârșit un nou volum din această serie franțuzească foarte amuzantă care se învârte în jurul lui Nicolas și a colegilor lui care fac tot felul de năzbâtii în Franța anilor ’50. Eu le-am citit în original acum câțiva ani și mă bucur să le văd publicate în limba română.

Editura Cartea Copiilor

Când tata mi-a arătat Universul de Ulf Stark, cu ilustrații de Eva Eriksson – un dialog tare tandru între un tată și fiul său, care descoperă împreună că Universul începe imediat de lângă noi.

Mișka de Marie Colmont, cu ilustrații de Olivier Tallec – pare o povestioară adorabilă de Crăciun, cu un ursuleț care descoperă că cele mai frumoase cadouri suntem noi înșine.

Pippi Șosețica în parc de Astrid Lindgren – am citit cărțile cu Pippi de mult, când îmi scriam disertația, și m-am bucurat să descopăr o altă carte cu acest personaj zbanghiu și simpatic.

Monseniorul Vladimir Ghika, peregrinul apostolic de Louis-Bernard Koch, cu ilustrații de Gaëtan Évrard – este un volum de benzi desenate care urmărește viața acestui prinț. „Povestea acestui om extraordinar care a fost Vladimir Ghika începe ca în basme, cu nașterea sa ca prinț, în 1873, pe malurile Bosforului, într-un Constantinopol încă otoman și care mai avea mult până să devină modernul Istanbul, ne poartă apoi prin Sankt-Petersburg, București, Roma ori Paris, după care străbate toate continentele, întâlnind deopotrivă săraci și bogați, oameni simpli ori regi, și se sfârșește tragic într-o închisoare a regimului comunist criminal din România anului 1954.”

Editura Corint

Au fost odată două orașe: New York și București la 1900 de Mariana Neț – un album care mie mi s-a părut foarte interesant, pentru că nu m-aș fi gândit că ar fi fost posibilă această comparație. Știm cu toții sintagma „Bucureștiul-Micul Paris”, dar să îl compari cu New York? Merită să descoperim mai multe.

Reginele scriitoare ale României: Elisabeta (Carmen Sylva) şi Maria de Silvia Irina Zimmerman – este un volum foarte frumos care m-a atras pentru că am citit câte ceva din ce au scris ambele regine și mi s-ar părea interesant de aflat mai multe detalii din culise, despre cum scriau, cum au publicat și ce le aseamănă sau diferențiază.

Editura Humanitas

Biblia după textul ebraic. Numerii. Deuteronomul pe care deja am mai menționat-o într-un articol de noutăți, dar care cred că merită pomenită din nou.

Lumea poveștilor lui Shakespeare de Angela McAllister, cu ilustrații de Alice Lindstrom – cuprinde 12 repovestiri pentru copii ale pieselor celebrului dramaturg englez, pe care cred că mi-ar fi plăcut să le am la îndemână pe vremea când le studiam în facultate.

Dante, Divina Comedie, povestită pentru copii de Corina Anton, cu ilustrații de Mihail Coșulețu – un volum-eveniment, prilejuit de aniversarea a 700 de ani de la moartea scriitorului florentin, am zis că trebuie să-l menționez măcar pentru unicitatea sa, chit că pe mine nu m-a atras în mod deosebit. Îmi amintesc cum m-am luptat în liceu cu primele cânturi din Infern și acolo am rămas cu lectura acestei capodopere. Dacă voi avea acees la acest volum însă, poate că îi voi mai da o șansă.

Seria de fabule de La Fontaine repovestite pentru copii de Alexandre Jardin și Fred Multier aflate în pregătire – vor apărea Greierele și furnica, Cocoșul și vulpoiul, Corbul și vulpea, Lupul prefăcut păstor, Iepurele și broasca țestoasă.

Editura Nemira

Spiridușa Adevărului de Matt Haig – o carte din universul „Un băiat numit Crăciun” (la rândul ei reeditată în versiune tie-in cu ocazia ecranizării Netflix). „Spiridușa Adevărului primește blestemul de a spune mereu adevărul. Blestem, la început, pentru că o aduce și în multe situații neplăcute. Dar adevărata eliberare de această năpastă vine tot cu ajutorul prieteniei, atunci când Spiridușa o cunoaște și o ajută pe Aada, o fetiță din Helsinki, alături de care începe restul aventurii ei.”

Lacul lebedelor de Valeria Docampo – noi avem Spărgătorul de nuci de aceeași autoare și îmi place tare mult stilul artistic al acesteia.

Suntem inevitabili de Gayle Foreman – n-am mai citit de mult un roman young adult și ăsta pare drăguț, mai ales că are legătură și cu o librărie și despre cum se mobilizează o comunitate în jurul ei.

Iernile sufletului de Katherine May – un memoir despre care am citit numai de bine și pe care îmi amintesc s-o fi văzut pe Christie Purifoy citindu-l și apreciindu-l, deci trebuie să fie bun.

Editura Niculescu

Acționează și gândește ca Micul Prinț. Liber, visător, curios, altruist, fermecător, onest, blând, ingenuu de Stéphane Garnier – nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare :)) (în aceeași serie există și una cu James Bond :)) ).

Editura Publica

Anatomia lui Kay. Un ghid complet (și total dezgustător) al corpului uman de Adam Kay – dacă îi cunoașteți cărțile pentru adulți, O să vă cam usture și De gardă-n noaptea de Crăciun, sigur o să vreți să o citiți și pe aceasta. Eu nu le-am citit pe ultimele două, dar prezentarea celei pentru copii făcută de cei de la Asteroidul B612 m-a convins că e amuzantă și merită pusă pe listă (în plus, dacă nu cunoașteți această librărie micuță din Cotroceni specializată în cărți pentru copii, trebuie să o căutați pe Facebook, Instagram, Youtube și site, pentru că fac o treabă minunată!).

Grupul Editorial Trei

Surpriză de Crăciun pentru Findus de Sven Nordqvist – a apărut anul trecut, dar prea târziu ca să i-o mai luăm lui Mihai atunci, așa că o va primi anul acesta de ziua lui.

Cartea care nu voia să fie citită de David Sundin – prezentare: „Avertisment: Nu deschide această carte! Pst… Să citești o poveste despre o carte care nu vrea să fie citită poate fi un lucru extrem de dificil. Aproape imposibil. Oare n-ar fi mai bine să iei altă carte?”

Lămpița și băiatul-sirenă de Annet Schaap – subintitulată „O poveste despre curaj, încredere și prietenie”, această carte mi-a sunat exact a genul de poveste de modă veche pentru copii, dar nu numai, care transmite și niște valori morale bune. „Lămpița… e o poveste despre mare, despre misterioasele ei ființe și despre pirați de o cruzime nemaiîntâlnită. Despre Casa Neagră a Amiralului, în care se spune că trăiește un monstru. Despre un far cenușiu pe o peninsulă ce abia se mai ține de uscat printr-o fâșie de pământ. Despre Lămpița, fiica paznicului de far, care urcă în fiecare seară cele șaizeci și una de trepte ca să aprindă lumina care va călăuzi corăbiile. Despre o seară furtunoasă în care chibriturile se termină și totul merge anapoda. Dar, mai ales, despre curaj și puterea eroilor de a-și învinge frica.” Nu că sună bine?

Această splendidă mare pestriță de David Biro – un roman de adulți de această dată (și cu ce titlu!), care propune o intrigă interesantă. „Doi străini de credințe diferite, din lumi diferite, uniți de speranță și de un secret. Într-un sătuc din nordul Italiei, Luca Taviano, în vârstă de nouă ani, este diagnosticat cu leucemie. Singura lui șansă de supraviețuire este un transplant de măduvă osoasă. După căutări îndelungate, este găsit peste ocean un donator compatibil: Joseph Neiman, un rabin din Brooklyn, New York, care trece printr-o criză religioasă profundă. În timp ce își riscă slujba într-o cursă contra cronometru pentru a-i salva viața istețului băiat roșcat, Nina Vocelli, tânăra asistentă medicală care se ocupă de Luca, descoperă niște secrete cumplite din al Doilea Război Mondial – secrete ce dezvăluie că e posibil ca un copil catolic să aibă gene evreiești. Poate iubirea să învingă prejudecățile legate de moștenirea genetică? La această întrebare încearcă să răspundă romanul lui Biro, punând în discuție ideea identității și celebrând legăturile care ne unesc.”


Irina Enache

Toamna aceasta lista mea de dorințe pentru târgul de carte este puțin mai lungă decât în alți ani. Considerând că am citit suficient de multe cărți de pe lista „de citit”, și mai ales că am reușit, cu mici excepții, să termin cam tot ce aveam în bibliotecă, cumpărat și necitit, mi-am dat „dezlegare” la cumpărat de cărți noi.

Așadar, iată ce mi-aș fi dorit de la Târgul de Carte Gaudeamus, ediția XXVIII, la care sper să am prilejul să particip măcar online, așa cum este organizat.

Prima pe listă era cu siguranță volumul Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediție critică de Ștefan Colceriu. Din fericire, între timp, am primit-o în dar de ziua mea și, deși nu am început încă să o studiez, de fiecare dată când o văd pe raft, simt că am în casă o bijuterie.

În al doilea rând, mi-am dorit foarte mult Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, o poveste despre locuitorii unui sat armean. Dată fiind fascinația mea pentru cultura armeană, am urmărit cartea încă de când era în curs de apariție. Știind că nu voi avea prilejul să o iau de la târg, fizic vorbind, am vizitat totuși o librărie și am plecat în traistă cu cele trei mere căzute din cer.

Pentru că mi-a plăcut foarte mult romanul Aviatorul de Evgheni Vodolazkin (am citit și Laur, însă tot Aviatorul a rămas cel care mi-a mers cel mai mult la inimă), am pe listă Istoria Insulei de același autor. Iar pentru că recent am citit Zuleiha deschide ochii și Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, am adăugat pe listă și Trenul spre Samarkand, cea mai recentă apariție în limba română a acestei scriitoare.

Mai zăbovesc puțin în zona Rusiei pentru că pe lista mea se afla și Pana lui Finist Șoimanul. Basme fantastice rusești, cu ilustrații de Ivan Bilibin. Nici la aceasta nu am rezistat prea mult și am cumpărat-o împreună cu Prinți, prințese, troli și vrăjitoare. Basme suedeze și Povești de iarnă – Povești din întreaga lume, cu text de Dawn Casey și ilustrații de Zanna Goldhawk.

Și nu în ultimul rând, pe lângă beletristică și basme, mi-aș dori de la târg și două noi apariții recente din zona non-ficțiune, Legătura secretă dintre om și natură de Peter Wohlleben – aceasta, pentru că am citit Viața secretă a copacilor. Cum comunică, ce simt. Descoperirea unei lumi ascunse și m-a fascinat; autorul te inspiră să îți dorești să cunoști și să fii mai mult părtaș la toate acele legături tainice din mijlocul naturii. Iar cea de-a doua este Căutătorii de tipare. Cum impulsionează autismul invențiile umane de Simon Baron-Cohen – nu putea să lipsească de pe lista mea ceva care să aibă tangență cu domeniul neuroștiințelor sau psihologiei, nu-i așa?

Scriu această listă cu speranța că vor veni și vremuri mai bune, iar până atunci sper să am răgazul să citesc aceste cărți și să vă împărtășesc despre ele în viitoare articole.


Așadar, nu vă rămâne decât să vă faceți propriile liste și să urmăriți pagina Târgului de Carte Gaudeamus pentru a afla ce evenimente pregătesc editurile participante.

Voi ce titluri v-ați pune pe lista pentru târg? Ce v-a atras din listele noastre? Ce alte recomandări aveți?

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: