În principiu, asta este ceea ce orice părinte ar trebui să corecteze în mod special și în mod consecvent: neascultarea sfidătoare.
A corecta nu înseamnă doar să dai niște sugestii sau nici chiar să dai ordine. Ea mișcă copilul. Dacă traiectoria copilului nu este redirecționată, corectarea nu a avut loc. Pe scurt, corectarea înseamnă: Nu, nu aia. Da, asta. Da, acum.
Reușim să facem acest lucru cel mai bine atunci când reținem cele trei imperative de bază ale corectării înțelepte:
1. Să rămână concentrată în jurul lui Dumnezeu.
2. Spune adevărul.
3. Răsplătește supunerea, nu nesupunerea.
Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction
Un strop de viață pentru părinți #43
ABONARE
Îți place ce citești aici?
ASCULTĂ
Top articole & pagini
Ce am citit în octombrie 202602/11/2026
5 cărți de liniștire pentru cei anxioși31/10/2026

Lasă un răspuns