„Neașteptata întorsătură a vieții” de David Jeremiah


Ce faci când viața ta ia o turnură cu totul neașteptată? Crezi că are vreun rost suferința care îți dă peste cap întreaga existență?

Astăzi vă aduc în atenție experiența lui David Jeremiah și învățămintele pe care le-a tras acesta în urma ei, consemnate în cartea Neașteptata întorsătură a vieții – Descoperă bunătatea lui Dumnezeu chiar și atunci când simți că viața se destramă.

David Jeremiah este pastor, fondator al Turning Point Radio și al Television Ministries și autor a peste patruzeci de cărți, dintre care am mai prezentat în emisiunea noastră un extras dintr-o lucrare mai amplă de-a lui despre îngeri, Adevărul despre îngeri. În volumul de astăzi, Neașteptata întorsătură a vieții David Jeremiah descrie propria sa experiență în lupta cu cancerul care l-a lovit pentru prima dată în 1994 și modul în care cartea Psalmilor i-a venit în ajutor și ne poate ajuta și pe noi în situații dificile. Astfel, cartea se constituie dintr-un soi de serie de predici asupra câtorva Psalmi.

Îmi dau bine seama că niciodată nu e momentul potrivit pentru vești proaste; totuși, momentul diagnosticării cancerului lui Dave ne-a silit pe amândoi să ne interiorizăm sentimentele, scrie  Donna, soția lui David Jeremiah în cuvântul-înainte al cărții.

David s-a ținut tare și mi-a insuflat curajul de a alege mai degrabă speranța decât deznădejdea. Cunoșteam toate pasajele Scripturii despre credință și încredere, dar, cu toate acestea, la gândul că bărbatul pe care îl iubeam, soțul meu, tatăl copiilor noștri, omul care propovăduia cu îndrăzneală despre credință, era pe moarte, nu mai eram la fel de sigură că voi găsi puterea de a merge mai departe.

Aș dori să vă pot spune că există o cale simplă de a supraviețui oricărei întorsături neașteptate din drumul vieții, însă n-ar fi adevărat. Ce vă pot spune este că fiecare zi și-a avut măsura proprie de neliniște și că Domnul ne-a acordat, pentru fiecare zi în parte, suficientă tărie și speranță.

La 26 septembrie 1994 în urma unui control de rutină David Jeremiah a descoperit în corpul său un limfom, un cancer care atacă sistemul limfatic în centrul căruia se găsește splina.

Drumul vieții mele a dus în ziua aceea la o neașteptată și brutală întorsătură, una care m-a găsit cu totul nepregătit, mărturisește acesta. Nu avusesem presimțiri sumbre, nici motive anume să prețuiesc certitudinile și satisfacțiile minore de care aveam să fiu deposedat la capătul călătoriei. Mă aflam într-o fericită stare de inconștiență cu privire la apropierea grăbită a unei cotituri în drumul vieții mele.

După ce a obținut printr-un miracol un loc pentru operație la renumita Mayo Clinic, David Jeremiah a urmat tratamentul prin chimioterapie.

Dumnezeu a umblat cu mine prin valea umbrei morții, El mi-a făcut parte de o experiență a prezenței Lui mai adâncă și mai personală decât o cunoscusem vreodată. Când am căutat adăpost în Cuvântul Său, am găsit mângâieri de nespus pentru duhul meu zbuciumat, scrie acesta.

Gordon MacDonald definește momentele de ruptură ca fiind acele întâmplări neprevăzute pe care, în general, am alege să le evităm dacă am putea.

Puțini dintre noi ajung să priceapă întru totul acest simplu, dar dureros adevăr biblic: intensitatea suferinței este un foc curățitor, care purifică aurul caracterului evlavios și al înțelepciunii dumnezeiești. N-am prefera noi oare un proces mai simplu și mai comod? Știm însă că viața nu decurge astfel. Orice lucru de valoare din lumea noastră are un preț, arată David Jeremiah.

Deși niciunul dintre noi nu agreează suferința, un lucru e cert: momentele de ruptură sunt ocazii de a ne mângâia unii pe alții. De pildă, eu nutresc speranța că momentele mele de ruptură mă vor îndreptăți să vă aduc mângâiere când voi înșivă veți trece prin astfel de clipe. Poate că voi reuși să vă transmit câteva crâmpeie de înțelepciune dobândite cu prețul suferinței din propria mea viață, ne încurajează el în continuare.

El începe prin a ne asigura că garanția în momentul de ruptură este harul lui Dumnezeu – Harul Meu îți este îndeajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită (2 Corinteni 12:9).

Când viața ne rănește și agonizăm cuprinși de durere, strigăm în mod instinctiv către Dumnezeu. În astfel de clipe, Îl auzim și Îi simțim prezența în mod deslușit. În împrejurări nefericite putem avea parte de cea mai bogată părtășie cu Cristos care ni se poate oferi. Credința noastră devine atunci pe deplin autentică și trăim sentimentul încrederii în lucrurile nădăjduite. Ceea ce am crezut mereu cu mintea își găsește acum confirmarea în inimă. Poate că am vorbit o viață întreagă despre ce înseamnă să fii copilul Tatălui, dar când ne găsim în postura de făpturi neputincioase care s-au poticnit și s-au lovit, cuvintele ajung să ni se aplice chiar nouă: Eu sunt copilul. El este Tatăl meu, scrie David Jeremiah.

Scripturile ne arată limpede că nimic nu se va fi irosit în viața noastră dacă L-am iubit și L-am slujit pe Dumnezeu. Indiferent cât de bruscă e cotitura apărută în drum, indiferent cât de brutal e momentul de ruptură, tot ce ni se întâmplă este pus în slujba scopurilor veșnice ale lui Dumnezeu. Domnul ne modelează prin intermediul încercărilor. Ca un părinte bun, El caută să ne învețe ceea ce nu putem afla pe altă cale.

Pentru a putea înțelege mai bine acest adevăr, David Jeremiah ne oferă aici cinci principii demne de reținut cu privire la aceste momente de ruptură.

Principiul #1: Momentele de ruptură sunt adesea poruncite de Dumnezeu

Fiecare încercare prin care trecem, oricât de dificilă ar fi, vine din mâna lui Dumnezeu, care ne iubește și dorește creșterea noastră. Dacă vom fi îndeajuns de înțelepți, ne vom da seama că, de fapt, momentele de ruptură sunt însărcinări dumnezeiești.

Principiul #2: Fără durere, dezvoltarea este, de regulă, imposibilă;

Principiul #3: Promisiunea lui Dumnezeu constituie garanția harului;

Principiul #4: Momentele de ruptură duc la o dinamizare a creșterii:

Puteți să luptați împotriva momentului de ruptură, să ridicați pumnii spre cer și să constatați că sunteți istoviți, învinși și deznădăjduiți – sau puteți să acceptați momentul de ruptură și să-l lăsați să vă instruiască și să vă întărească. Scriptura ne arată că, optând pentru al doilea mod de conduită, vom descoperi, în schimb, mai multă putere, mai multă sfințenie și mai multă roadă. Sunt daruri de preț care nu pot fi dobândite în schimbul niciunei alte monede decât cea a lacrimilor.

De aceea, Principiul #5: Ceea ce primim în urma momentelor de ruptură depinde de felul cum reacționăm.

În următorul capitol al cărții Neașteptata întorsătură a vieții David Jeremiah studiază Psalmul 71 și ne reamintește că ori de câte ori avem de înfruntat necazuri, se cuvine să ne amintim cine este Dumnezeu. Uneori ne lăsăm atât de absorbiți de încercările noastre încât uităm să ne îndreptăm atenția asupra Lui.

Ni s-ar părea firesc să nu ne vină să-L lăudăm pe Dumnezeu aflați fiind în secția de oncologie a unui spital, scrie David Jeremiah din propria experiență. Vom fi gata să o facem însă dacă vom privi adânc înăuntrul adevărului Său, dacă vom ieși din tranșeele noastre emoționale ca să vedem unde a fost Dumnezeu în trecut și unde știm că este în prezent. Ne vom închina atunci din pură supunere. Și vom cânta o cântare de laudă, probabil, pentru că am mai avut experiența laudei. L-am lăudat pe Dumnezeu în mijlocul crizei și am rămas uluiți apoi văzând ce a făcut El pentru noi. Lauda nu este numai spre folosul lui Dumnezeu, ci și spre al aceluia care o aduce.

Când regimentele suferinței vă împresoară, să nu credeți că vă lipsesc armele cu care să ripostați. Înălțați o cântare de închinare și de laudă. În mâna copiilor lui Dumnezeu ea devine o armă redutabilă, ne încurajează David Jeremiah.

Într-un alt capitol, pornind de la Psalmul 13, David Jeremiah ne amintește că Domnul Isus Cristos nu numai că S-a simțit părăsit, El chiar a fost părăsit. Tatăl Și-a întors fața de la El pentru că este un Dumnezeu sfânt și drept care nu putea privi păcatul purtat de Isus la cruce – păcatul vostru și păcatul meu. Data viitoare când vă veți simți părăsiți și vă veți înălța glasul pentru a vă ruga Dumnezeului Atotputernic, faceți următorul lucru: retrageți-vă într-un loc izolat și meditați acolo la următorul mare adevăr, anume că Cel ce vă ascultă rugăciunile a trecut, la rândul Lui, prin aceleași stări. El știe întocmai cum vă simțiți. De asemenea, El știe ce înseamnă să fii părăsit.

„Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, a strigat El, pentru ce M-ai părăsit?” El a fost cu adevărat părăsit, dar noi nu suntem niciodată părăsiți în felul acesta. Iată adevărul pe care trebuie să-l înțelegeți întru totul și pe care să vă puneți nădejdea vieții chiar de va fi să nu vă mai amintiți nimic altceva din capitolul de față: El Și-a întors fața de la Fiul Său ca niciodată să nu fie nevoit să-Și întoarcă fața de la noi. A fost prețul cumplit de greu pe care l-a plătit pentru că ne iubește atât de mult. El a trăit, a suferit și a murit pe pământ, ca noi să nu mai fim părăsiți, ne asigură David Jeremiah.

În capitolul 6 al cărții Neașteptata întorsătură a vieții David Jeremiah studiază Un psalm al pustiei, Psalmul 63, un psalm scris de David.

David Jeremiah își amintește cum, aflându-se la spital în duminica de Paște: Nu doream să mă găsesc nicăieri altundeva pe pământ decât înăuntrul zidurilor acelui loc anume pus deoparte pentru închinarea înaintea lui Dumnezeu și pentru slăvirea Lui – un loc umplut cu bucurie de frații și de surorile mele în credință.

Nu este vorba de predicare, ci de experiența închinării autentice, duhovnicești, aduse în contextul trupului viu al lui Cristos aflat în sărbătoare. Poate fi simțită prezența lui Dumnezeu în afara zidurilor de cărămidă și de mortar ale unei clădiri cu turle înalte? Categoric, da. Dar, iubiții mei cititori, există ceva sfânt, esențial și de neînlocuit cu privire la manifestarea Duhului lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său, în special în duminica Paștelui, scrie David Jeremiah.

Când începem să-L lăudăm pe Dumnezeu, nu ca răspuns al bunătății, ci sfidând nenorocirile care ne înconjoară, ne aliniem în rândul adevărurilor celor mai profunde ale universului, ne apropiem de locul de unde Dumnezeu împarte înțelepciune adâncă și maturitate spirituală. Noi dezlănțuim puterea Lui victorioasă în lumea durerii și a suferinței. În același timp creăm cadrul în care se petrec miracolele.

Când în cele din urmă ajungem să pricepem acest adevăr și începem să-L lăudăm pe Dumnezeu în mijlocul tuturor lucrurilor, descoperim adeseori că circumstanțele însele se schimbă în favoarea noastră. Credința duhovnicească transformă lumea din jur, fiindcă putem trăi victorioși știind că durerea este vremelnică și că deznodământul a fost hotărât dinaine; finalul înseamnă întâlnirea cu Tatăl și o veșnicie în prezența Sa mângâietoare. De ce am reacționa altfel decât ridicându-ne glasul într-o cântare de laudă? se întreabă David Jeremiah în cartea Neașteptata întorsătură a vieții.

El avea să mai aibă parte de o astfel de întorsătură neașteptată în anul 1998 când cancerul a recidivat în trupul său, de data aceasta în zona gâtului.

Cancerul se întorsese, chiar mai năprasnic, dar mie îmi era aproape cu neputință să accept revenirea lui. Doar sărbătorisem biruința asupra cumplitei boli! O lăsasem în urma mea, repartizând-o într-unul dintre dosarele închise ale amintirilor mele nefericite. Mă hotărâsem să trăiesc fericit până la adânci bătrâneți. Drumul vieții mele ajunsese însă la o altă întorsătură, la una chiar mai brutală. Aveam senzația că diagnosticul abia primit se vrea aproape o batjocură la adresa sentimentelor de gratitudine pe care le nutream față de Dumnezeu pentru însănătoșirea de care îmi făcuse parte întâiași dată. Trăim o stare sufletească de profundă deznădejde. Oare aveam să supraviețuiesc unei noi încăierări extenuante cu uriașul? În ce scop eram silit să intru încă o dată în luptă? Nu fusese destul o singură dată?

Pot afirma că trăisem noaptea cea mai neagră a sufletului meu, un coșmar din care nu exista nicio speranță să mă trezesc. Nici măcar nu pot apuca să vă spun ce a reprezentat ea, mărturisește sincer David Jeremiah.

Tot el ne oferă însă și încurajarea: Psalmul 46 îmi restructurează în mod radical punctul de vedere. Îmi arată că împreună cu Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință. Mă convinge că biruința este mereu la îndemâna celui dispus să-și prezinte îngrijorările înaintea lui Dumnezeu. Nu forța vrăjmașului, ci tăria puterii lui Dumnezeu va ieși învingătoare la capătul luptei.

Ni se cere să facem liniște ca să putem conștientiza prezența și planurile Domnului. Indiferent de trăsăturile particulare pe care le pot lua când sunt transpuse în viața noastră, toate planurile converg spre un scop suprem: ca El să fie înălțat printre popoare și pe tot pământul. Întrucât popoarele sunt alcătuite din persoane individuale, putem fi convinși că El va fi înălțat în mijlocul circumstanțelor prin care trecem, cu condiția să ne oprim și să știm că El este Dumnezeu.

Aceasta cred că ar putea fi o concluzie bună a prezentării cărții Neașteptata întorsătură a vieții de David Jeremiah, împreună cu unul dintre multele citate din diferite surse presărate de-a lungul cărții.

Iată ce scrie Charles Cowman în lucrarea Pâraie în pustiu: Nu există muzică în odihnă, dar există producerea muzicii. În melodia întregii noastre vieți, muzica este întreruptă uneori de „pauze de odihnă”, iar noi credem cu nesăbuință că am ajuns la capătul cântecului. Dumnezeu trimite o perioadă de repaus silit, de boală, de planuri dejucate, de eforturi zădărnicite și provoacă o pauză bruscă în imnul simfonic al vieții noastre… dar cum ar interpreta muzicianul partitura „odihnei”? Priviți-l bătând tempoul cu aceeași măsură și ajungând la nota următoare curat și sigur, ca și cum, între timp, n-ar fi intervenit niciun moment de întrerupere. Dumnezeu compune muzica vieții noastre cu un scop. Fie ca scopul nostru să fie acela de a învăța melodia și de a nu ne lăsa cuprinși de panică în timpul „pauzelor”. De pauze trebuie să se țină seama, nu trebuie să se sară peste ele, fiindcă ele nu strică melodia, nici nu modifică cheia de interpretare. Dacă vom privi în sus, Dumnezeu Însuși va bate tempoul în locul nostru. Cu un ochi la El, vom ataca nota următoare clar și întreg.

Cartea lui David Jeremiah, Neașteptata întorsătură a vieții este un volum destul de stufos, care cred că e mai bine să fie citit câte un capitol o dată, nu în trei sesiuni de câte 100 de pagini, cum am făcut eu. E mai degrabă un studiu bun asupra Psalmilor, decât o carte pentru cei în suferință, deși el abordează tocmai acei psalmi plini de întrebările și luptele celor care suferă, dar pentru că el pune foarte mult problema din perspectiva faptului că Dumnezeu este cel care provoacă suferințele noastre ca pedeapsă sau disciplinare sau lecții, nu cred că ar fi o carte potrivită pentru oricine.

Aflați care sunt alți câțiva dintre Psalmii abordați de David Jeremiah și mai multe detalii ascultând episodul integral aici:

Mulțumim Editurii Scriptum pentru colaborare!

Autor: Irina Trancă

Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării, am fost voluntar la RVE Bucureşti din 2006 și am fost redactor angajat între anii 2016-2020. Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis, Philip Yancey și Ruth Chou Simons; mă pasionează literatura pentru copii, romanele istorice, cărțile despre cărți și legătura dintre artă și credință, Japonia și modul în care frumusețea ne apropie de Dumnezeu. Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor. Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: