În 2021, librăria și editura Scriptum împlinește 20 de ani de activitate, și 25 de ani de existență ca firmă. Dat fiind faptul că și noi am prezentat în emisiunile CARTEA E O VIAȚĂ și aici pe blog o mulțime de cărți ale editurii, sărbătorim și noi împreună cu Scriptum! Iar pentru această ocazie specială, vă readucem în atenție cărțile editurii pe care le-am prezentat de-a lungul timpului. Sperăm ca ideile din aceste cărți să vă fie și vouă de folos așa cum ne-au fost și nouă. Dacă nu le-ați citit încă, acum este momentul! Dacă le-ați citit deja și vă reamintiți cu drag de ele, puteți să le faceți cadou cuiva care să experimenteze mai departe bucuria unei cărți bune.
Le puteți face o vizită celor de la Scriptum aici. De asemenea, nu uitați de giveaway-urile lor lunare. Puteți descoperi cadoul din luna mai și regulamentul aici.
Ce-ar fi să ne oprim puţin din alergarea noastră şi preocuparea pentru trupul nostru şi lucrurile materiale şi să ne îndreptăm atenţia spre sufletul nostru şi modul în care îl putem îngriji? Iată subiectul pe care vi-l aducem în atenție astăzi – mai ales în astfel de zile tumultoase. Ne va ajuta în acest scop cartea lui John Ortberg, Grija pentru suflet, care, la momentul înregistrării episodului nostru CARTEA E O VIAȚĂ, era proaspăt tradusă în limba română.
Poate că nu avem o problemă „clinică“ cum ar fi depresia sau bulimia, dar avem cu toţii în viaţă probleme care emană din sufletele noastre, din acele părţi ale sufletului pe care le-am ignorat. Este specific naturii umane: ne ignorăm viaţa interioară şi, din această cauză, ne lipseşte viaţa exterioară pe care ne-o dorim, fie din punct de vedere relaţional, fie funcţional. Ne rătăcim şi avem nevoie de ajutor pentru a ne aminti că trebuie să lucrăm la „viaţa“ noastră lăuntrică, la adevărata noastră viaţă, pe care Ortberg o numeşte „sufletul“ nostru. El ne aminteşte faptul că avem o astfel de viaţă şi că, aşa cum ne-a spus Isus, sufletul nostru este adevărata noastră viaţă. Este acel ceva din care emană toate celelalte. Este ceea ce Dumnezeu a insuflat omenirii în momentul în care am devenit „suflete vii“.
Cartea Grija pentru suflet este dedicată lui Dallas Willard, un om al lui Dumnezeu pe care Ortberg l-a întâlnit, l-a admirat şi căruia i-a cerut de multe ori sfatul. Despre Dallas Willard, Ortberg scrie: „Dallas nu făcea eforturi să-şi păstreze răbdarea; în el parcă nerăbdarea şi îngrijorarea n-ar fi existat niciodată. Avea o viaţă interioară care părea împăcată cu viaţa la care era martoră toată lumea.“
Dallas Willard i-a oferit lui Ortberg o definiţie a sufletului, pe care o regăsim în carte: „Frate John, de ce se leagă atâta valoare şi atâta mister de existenţa ta? Motivul cel mai adânc este acest lucru mic, fragil, vulnerabil şi preţios care se numeşte sufletul tău. Tu nu eşti doar un eu; tu eşti un suflet. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, I-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Tu eşti un suflet creat de Dumnezeu, creat pentru Dumnezeu şi creat ca să aibă nevoie de Dumnezeu; ceea ce înseamnă că nu ai fost făcut să fii autosuficient.“
Într-una dintre cărţile lui Dallas există o explicaţie mai amănunţită: „Ceea ce îţi dirijează viaţa în orice clipă este sufletul. Nu condiţiile exterioare, nu gândurile, nu intenţiile tale şi nici chiar sentimentele tale, ci sufletul tău. Sufletul este acel aspect al totalităţii fiinţei tale care corelează, integrează şi animă tot ceea ce se întâmplă în diferitele dimensiuni ale eului. Sufletul este centrul vital al fiinţei umane.“
Sufletul este cel care armonizează voinţa, mintea şi trupul. Păcatul le desparte. În păcat, voinţa mea, care a fost făcută ca să-mi stăpânească trupul, ajunge roaba dorinţelor trupului. În cele din urmă, păcatul face imposibile mulţumirea, semnificaţia şi prietenia de lungă durată. Păcatul îmi distruge, până la urmă, chiar şi capacitatea de a mă bucura, ca să nu mai vorbim despre sensul vieţii, arată Ortberg.
Păcatul îmi distorsionează percepţiile, mă înstrăinează de prieteni şi rude, îmi aprinde poftele şi îmi înrobeşte voinţa. Iată ce înseamnă să-ţi pierzi sufletul. Nu este vorba despre o ameninţare cosmică, ci despre un diagnostic clinic. Dacă eşti un suflet pierdut, conjuncturile nu contează absolut deloc şi într-un sens cât se poate de literal.
Viaţa împărţită este o viaţă rănită, iar sufletul ne cheamă fără oprire să vindecăm această rană. Când voinţa mea se aliniază consecvent, fără rezerve şi cu bucurie la lucrurile pe care le preţuiesc cel mai mult, sufletul meu îşi găseşte odihna. Aceasta este starea de plenitudine. Când am inima îndoită, sufletul meu este întotdeauna tensionat, mai remarcă autorul.
Cum reacţionăm, prin urmare, atunci când înţelegem nevoia adâncă a sufletelor noastre?
Dacă îţi trăieşti viaţa încălcând în mod voluntar voinţa şi căile lui Dumnezeu, sufletul tău va fi, în cele din urmă, nimicit, fiind complet separat de El. Aceasta este esenţa avertismentului lui Isus: Protejează-ţi sufletul! Păzeşte-l! Fă-ţi timp în viaţă să te îngrijeşti de el. Sufletul are nevoie de un îngrijitor. Iar îngrijtorul sufletului tău eşti tu. Eu îmi îngrijesc cu atenţie sufletul, pentru că vreau să aduc viaţă celor din jurul meu, nu moarte, scrie John Ortberg.
Sufletul are nevoie de un punct de sprijin. Sufletul căruia îi lipseşte punctul de sprijin întâmpină dificultăţi în luarea deciziilor. Un suflet fără punct de sprijin se simte constant vulnerabil în faţa oamenilor şi a situaţiilor, continuă el.
Sufletului fără punct de prijin îi lipseşte răbdarea. Este răsturnat uşor şi îşi află identitatea în lucrurile exterioare. Sufletul nu-şi poate afla punctul de sprijin în absenţa lui Dumnezeu.
Sufletul are nevoie să fie cu Dumnezeu. Inspirat de cartea Practicarea prezenţei lui Dumnezeu scrisă de Fratele Laurenţiu al Învierii, un călugăr care şi-a petrecut toată viaţa la bucătărie, gătind şi spălând vasele, dăruindu-şi în tot acest timp viaţa lui Dumnezeu, Ortberg afirmă: Când sufletul este cu Dumnezeu, nu contează dacă speli vase sau dacă eşti preşedinte. Sufletul nu se dezvoltă prin realizările noastre, ci prin simplul fapt că este cu Dumnezeu.
Deşi nu există formule magice în ce priveşte viaţa cu Dumnezeu, în ultima vreme am iniţiat o mică procedură de autoverificare, pe care o numesc Experimentul Sufletului, continuă el. Este o modalitate simplă prin care îmi pot concentra sufletul asupra lui Dumnezeu pe parcursul întregii zile. Îmi încep ziua lansându-mi o provocare: Câte momente din viaţa mea le pot umple astăzi cu conştienţa prezenţei lui Dumnezeu şi cu predarea mea faţă de El?Apoi încerc în mod deliberat să mă imaginez pe mine însumi făcând lucrul acesta acasă, la serviciu, în maşină, când sunt pe internet, când mă uit la ştiri sau când sunt împreună cu ceilalţi. Pot să trăiesc cu Dumnezeu în tot acest timp? Încerc să fac din lucrul acesta scopul întregii mele zile, în loc să urmez o listă de lucruri pe care trebuie să le fac.
Când privim viaţa în felul acesta, oare nu trebuie să spunem: „Da, Doamne, vreau să-mi trăiesc viaţa cu Tine. Sufletul meu are nevoie de Tine mai mult decât are nevoie de frustrarea şi nerăbdarea mea?“ se întreabă Ortberg.
Viaţa cu Dumnezeu nu este o viaţă încărcată cu mai multe activităţi religioase, cu timp devoţional sau încercări de a face binele. Este o viaţă de pace interioară şi mulţumire a sufletului tău, împreună cu Făcătorul şi Susţinătorul universului. Viaţa fără Dumnezeu este opusul. Este moarte. Îţi va ucide sufletul.
Când sufletul tău se află în odihnă, el şade pe tronul vieţii tale. Voinţa ta este neîmpărţită şi ascultă de Dumnezeu cu bucurie. Mintea ta întreţine gânduri ale adevărului şi frumuseţii. Doreşti ceea ce este sănătos şi bun. Trupul tău este plin de aspiraţii care slujesc binelui şi de obişnuinţe care te conduc spre o viaţă deosebită. Sufletul tău se află în odihnă.
Numai când ne predăm lui Dumnezeu şi căilor Lui, sufletele noastre vor experimenta libertatea.
Noi toţi trăim în două lumi: o lume exterioară, care este vizibilă, publică şi evidentă, şi o lume interioară, care poate fi haotică, întunecoasă, sau frumoasă şi glorioasă, spune Ortberg. În cele din urmă, lumea exterioară se dizolvă şi rămânem cu lumea noastră interioară. Acesta este lucrul pe care îl vom lua cu noi. Însă Evanghelia, a zis Dallas Willard odată, înseamnă că universul acesta este, pentru tine, un loc în care poţi să exişti în siguranţă. Înseamnă, pur şi simplu, că sufletul nu riscă nimic; nici chiar din cauza cancerului. Ce altceva ar fi putut Pavel să spună atunci când a afirmat că nimic nu ne poate despărţi de dragostea lui Dumnezeu?
Ar fi multe de spus din cartea lui John Ortberg, Grija pentru suflet, dar vă lăsăm pe voi să le descoperiţi, sperând că v-am convins că merită citită. Pe lângă analiza nevoilor sufletului şi sfaturile sale, prin ochii lui Ortberg veţi avea ocazia să descoperiţi şi frânturi din viaţa cunoscutului filozof, scriitor şi vorbitor Dallas Willard, cu care s-a întâlnit de multe ori în momente cheie ale vieţii sale şi care i-a fost mentor şi model. Fie ca Dumnezeu să ne ajute pe fiecare să oferim îngrijirii sufletului nostru prioritatea pe care o merită şi astfel să dobândim adevărata viaţă.
CARTEA E O VIAȚĂ 