Un strop de viață în preajma Paștelui #14


„Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.” (Matei 20:26)

Marele mister al milostivirii lui Dumnezeu este că, în compasiunea Sa, luând chip de rob, El Se revelează ca Dumnezeu. A lua chip de rob nu este o excepție de la a fi Dumnezeu. Golirea de Sine și smerenia nu sunt un un pas în afara naturii Sale. Existența Sa divină nu a fost întreruptă de moartea Sa pe cruce. Dimpotrivă, în Hristosul cel smerit Îl întâlnim pe Dumnezeu, vedem cum este Dumnezeu cu adevărat, Îi vedem adevărata divinitate.

Continuă lectura „Un strop de viață în preajma Paștelui #14”

Un strop de viață #902


Crede. Fii curajoasă și oferă-ți inima ca dar. Dai ce e bun când dăruiești ce ai în mâini, dar dai ce e veșnic când oferi ce e în inima ta. Singurul dar adevărat pe care poți să-l dăruiești este puțin din inima ta. Scopul vieții este acela de a-ți găsi darul și de a-l da mai departe.

Ce faci cu o inimă frântă? O dai mai departe. Îți dai inima lui Dumnezeu printr-o recunoștință continuă. Apoi îi oferi unei inimi rănite inima ta frântă, prin acte intenționate de generozitate, vulnerabilitate și transparență, astfel încât să ajungi vindecată prin ceea ce vindecă întotdeauna o inimă: intimitatea.

Ann Voskamp, Calea împlinirii

Un strop de viață #869


Dă-ne harul, o, Tată, să nu trecem pe lângă suferință sau bucurie fără a avea ochi să le vedem, dăruiește-ne înțelegere și empatie, și păzește-ne de egoism, astfel încât să pătrundem în bucuriile sau suferințele altora; folosește-ne pentru a le aduce bucurie și a-i întări pe cei slabi și care trec prin suferințe, pentru ca prin viața noastră să îi ajutăm pe cei care cred și Te slujesc pe Tine și să răspândim lumina Ta, care este lumina vieții.

H.R.L. Sheppard (1880 – 1937)

Un strop de viață #819


Creștinul ar trebui să-și spună: „Doamne, Dumnezeul meu, mi-ai dat mie, nevrednicul și ticălosul, care n-am niciun merit, pe degeaba și din curată îndurare, prin și în Hristos, bogăția deplină a întregii evlavii și mântuiri, așa că de acum înainte nu mai am nevoie de altceva, decât să cred că așa este. Iată, acestui Tată, care a revărsat asupra mea atâta belșug de bunuri, vreau să-I fac de bunăvoie, cu inima deschisă și fără plată, ceea ce Îi place, fiind și pentru aproapele meu un creștin, așa cum a fost Hristos pentru mine, ajutându-l cu ceea ce are nevoie, îi este de folos și este binecuvântat, căci eu am, prin Hristos, destule lucruri prin credința mea.”

Dragostea izvorăște din credință, de aceea putem sluji aproapelui nostru, indiferent de preț, indiferent dacă această slujire ne aduce câștig sau pierdere. Cu alte cuvinte, faptele nu sunt mijloacele mântuirii, ci rodul acesteia.

Martin Luther, citat de Erwin W. Lutzer în Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi

Un strop de viață #817


Creștinul este domn liber peste toate, nefiind nicicând un supus. Creștinul este slugă a tuturor lucrurilor, fiind supus oricui. Martin Luther

Chiar dacă aceste afirmații par a fi în opoziție, ambele se găsesc în scrierile lui Pavel. Prima afirmație face referire la libertatea ce ne-o dă Evanghelia – faptul că suntem liberi în Hristos, nu de Hristos. Cu alte cuvinte, creștinul este domn peste toate și nu se supune nimănui în virtutea credinței, însă el este slujitorul tuturor în virtutea dragostei. „Suntem înălțați prin credință în Dumnezeu. Prin dragoste ne coborâm la aproapele nostru.”

Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi