Pilda unei viețuiri bineplăcute Domnului întărește cunoașterea teoretică și îi dă adeverire practică. Acestea nu sunt valabile numai în cazul științei despre Dumnezeu, ci și pentru toate celelalte științe. Orice cunoaștere pe care omul o descoperă pe calea științei este un dar dat de Dumnezeu oamenilor și vestește prezența lui Dumnezeu în lumea aceasta. Cu totul altceva este înfăptuirea acestei cunoașteri primite în dar. Aceasta depinde de viața noastră – cu Dumnezeu, sau împotriva lui Dumnezeu. De aceea, ea poate fi întrebuințată în folosul sau spre paguba omenirii. Nicio cunoaștere la care a ajuns știința omenească, Dumnezeu nu a dăruit-o spre pagubă. Totul este dăruit spre bine, și numai spre bine. Doar voia liberă cea stricată a omului, care a pierdut frica lui Dumnezeu, a prefăcut în rău binele dăruit de Dumnezeu oamenilor, pricină pentru care suferim și ne chinuim în lumea aceasta.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața

Sfântul Simeon Noul Teolog spune: „În acea mare zi a Judecății, nu se va întreba sufletul omului dacă s-a rugat, dacă a postit, dacă a săvârșit în viață vreo faptă bună. Ci fiecare suflet se va cerceta cu de-amănuntul dacă are ceva asemănător cu Mântuitorul Hristos.”

Noi suntem chemați să fim rugători, ostenitori, să săvârșim binele, dar dacă nu ne ostenim să ne zidim trăsăturile de caracter, atunci totul este în zadar.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața