Un strop de viață #695


Am observat că lucrurile frânte și oamenii zdrobiți sunt mai adesea folosiți; probabil pentru că Dumnezeu are mai multe „cioburi” cu care să lucreze.

Isus continuă să aleagă oameni zdrobiți, nu doar ca urmași, ci și ca participanți. Pe oameni ca mine, care nu știu la ce capăt se deschide o pungă de plastic, îi numește „mâinile Lui”, pe unii împiedicați îi numește „picioarele Lui”, iar pe alții, care nu știu în ce direcție să strângă șurubul sau cum se asamblează un tort, îi cheamă să-I construiască Împărăția. Iar mai apoi, dacă suntem dispuși, ne folosește cu pietriș, asfalt și moloz cu tot.

Bob Goff, Dragostea acționează

Un strop de viață #693


Iată ce înseamnă să te îndrăgostești, potrivit concepției creștine despre căsnicie: să te uiți la o altă persoană, să întrevezi un crâmpei din ceea ce vrea să facă Dumnezeu din persoana respectivă și să exclami: „Văd în ce te transformă Dumnezeu și mi se pare nemaipomenit! Vreau să particip și eu la procesul acesta. Vreau să mă alătur ție și Lui în călătoria pe care o faci spre tronul Său. Iar când vom ajunge acolo, am să îți contemplu splendoarea și am să spun: „Am știut întotdeauna că poți arăta așa. Mi-ai dat unele indicii pe pământ, dar acum ești desăvârșit!” Fiecare soț/soție este chemat/ă să fie o unealtă în acest proces și să își imagineze ziua în care vor sta amândoi în fața lui Dumnezeu, îmbrăcați în glorie și neprihănire.

Timothy Keller, Sensul căsniciei

Un strop de viață #691


Oamenii religioși spun că Isus stă la ușă și bate. Sunt de acord. Dar mai e ceva. Isus ne invită la ușa casei Lui să batem și noi. Iar când El deschide o ușă, ne cere să-I aducem toată încrederea de care suntem în stare, chiar dacă-i neînsemnată. Și ne promite că va face schimbul cu noi – deoarece El Însuși este disponibil la schimb. Iar ceea ce oferim la schimb pentru a-L cunoaște pe El este tot bagajul acumulat de-a lungul vieții, pe care îl ducem în spinare și de care ne agățăm cu încăpățânare.

Bob Goff, Dragostea acționează

Un strop de viață #689


Harul este echilibrul pe care îl aplicăm tuturor condițiilor și provocărilor care permit iubirii maritale să evolueze odată cu vârsta. Harul este semnul pozitiv care anulează toate semnele negative inerente oricărei relații. Harul este agentul rafinat al unei iubiri devotate, care altfel s-ar aplatiza. Harul este cel care face posibil legământul „până când moartea ne va despărți”. Harul înseamnă mult mai mult decât a te strădui mai bine. Se referă la Isus. El este Dumnezeul harului. El este izvorul harului. Nu poți să fii „plin de har” fără Autorul harului. Numai legătura inimii cu Mântuitorul ne poate oferi înclinația și puterea de a respinge sistemele noastre defecte, care funcționează împotriva relațiilor sănătoase. Dacă El joacă permanent rolul central, pentru care a murit pe cruce, atunci căsnicia plină de har începe cu adevărat să aibă sens și să funcționeze.

Tim Kimmel, Căsnicia plină de har

Un strop de viață #687


Și Sara a zis: Dumnezeu m-a făcut să râd; toți cei ce vor auzi, vor râde împreună cu mine” (Geneza 21:)

În presiunea unei lumi întunecate, râsul vine la Sara, precum și la cei care suferă și sunt apăsați, ca o alinare și ca o amintire a faptului că pentru cei care cred în Dumnezeu durerea nu are ultimul cuvânt. Isus are ultimul cuvânt și noi ne bucurăm și ne bucurăm, deoarece harul este acum oxigenul pe care-l respirăm.

Ann Voskamp, Cel mai mare dar