tozer credintaAstăzi vă propun să descoperiţi cartea binecunoscutului autor A.W. Tozer, Pericolele unei credinţe superficiale – Trezirea din letargia spirituală. În această carte Tozer deplânge spiritul lumesc infiltrat în viaţa Bisericii, prezintă care sunt pericolele unei atitudini lumeşti, efectele ei şi câteva metode de prevenţie sau soluţii.

În partea I a cărţii, autorul identifică Pericolele cu care se confruntă Biserica evanghelică. Iată câteva dintre acestea. În primul rând, caracterul lumesc care a început să domine în viaţa Bisericii, care se manifestă prin spiritul divertismentului, spiritul de letargie şi spiritul uşuratic.

Biblia nu face nici un compromis cu lumea. Biblia are un mesaj pentru Biserica Evanghelică, o cheamă acasă. Biblia întotdeauna ne trimite în lume, dar niciodată să facem compromisuri cu lumea; şi niciodată să umblăm în căile lumii, ci doar să mântuim pe câţi putem. Aceasta e directiva, declară Tozer.

Creştinul obişnuit de astăzi este dependent de plăcerile exterioare, continuă el. Oare se mai concepe o slujbă bisericească fără o doză însemnată de divertisment? Trăim în cultura distracţiei. Distracţie şi iar distracţie. Spectacolul a înlocuit închinarea. Nu mai avem închinători, ci mai degrabă spectatori, observatori care stau vrăjiţi de măiestria spectacolului. Cererea este pentru ceva care ne face să ne simţim bine, să uităm de toate necazurile.

Părinţii Bisericii veneau în prezenţa lui Dumnezeu cu un sentiment copleşitor de reverenţă care îi captiva şi îi aducea într-o stare de linişte sfântă înaintea lui Dumnezeu. Ce s-a întâmplat cu reverenţa în zilele noastre? Unde sunt cei captivaţi de duhul reverenţei înaintea Dumnezeului lor? Unde sunt cei care au experimentat susurul blând în prezenţa lui Dumnezeu? se întreabă Tozer cu tristeţe.

Un alt pericol pe care îl remarcă autorul este cel al teologilor lipsiţi de putere, care se concentrează mai mult asupra studiilor decât asupra umplerii cu Duhul Sfânt pentru a putea avea un impact asupra oamenilor. Ceea ce ne face creştini mai buni nu este lectura Scripturii în original sau într-o versiune contemporană, spune Tozer, ci îngenuncherea cu Scriptura deschisă în faţa noastră, lăsând Duhul lui Dumnezeu să ne frângă inima. Apoi, după ce am fost zdrobiţi deplin înaintea Dumnezeului cel Atotputernic, ne ridicăm de pe genunchi, mergem în lume şi proclamăm mesajul glorios al lui Hristos, Mântuitorul lumii.

Un alt pericol sesizat de Tozer este căutarea unui substitut pentru Dumnezeu, prin imitarea a ceea ce există în afara Bisericii, prin divertisment şi prin cultul celebrităţii.

Un alt pericol serios identificat de Tozer în cartea sa Pericolele unei credinţe superficiale este învăţătura falsă. El atrage atenţia asupra faptului că la baza oricărei învăţături greşite stă o concepţie greşită despre Dumnezeu, care la rândul ei duce la o concepţie greşită despre noi înşine, despre păcat şi despre Isus Hristos. Deci am face bine ca studierea Cuvântului Său să devină preocuparea noastră de căpătâi, pentru a afla ce este El, ca apoi să ne conformăm concepţiile după ale Lui, spune Tozer.

Subtitlul cărţii lui Tozer arată, de fapt, care este adevărata cauză a unei credinţe superficiale şi cel mai mare pericol, şi anume, letargia spirituală. Autorul face o distincţie între letargia morală şi cea spirituală astfel: Letargia morală e atunci când trăieşti, ai obiceiuri, comiţi fapte care au rădăcini adânci – fapte pe care Dumnezeu le urăşte, şi tu nu ştii; aceste fapte sunt periculoase pentru suflet.

E foarte posibil să fii treaz din punct de vedere intelectual, psihic şi din punct de vedere moral să fii adormit. Eu cred că acesta este unul dintre lucrurile negative care ne caracterizează în prezent: suntem adormiţi într-un somn periculos.

Presupun că omul care e adormit moral este adormit şi spiritual, spune Tozer. E posibil să fii treaz moraliceşte ca apoi să aţipeşti într-un fel de somnolenţă, adică răceală şi nesimţire faţă de Dumnezeu şi lucrurile lui Dumnezeu, faţă de creştini şi faţă de moartea eului, faţă de Scripturi şi rugăciune.

Această letargie spirituală duce încet-încet la rătăcire, pentru că, susţine Tozer, rătăcirea începe întotdeauna din inimă, iar dacă inima este nestatornică, te vei îndepărta de Dumnezeu, pentru că rătăcirea este pierderea comuniunii individuale cu Dumnezeu.

Care sunt semnele rătăcirii? Omul rătăcit sau pe cale să se rătăcească la început îşi pierde interesul pentru lucrurile lui Dumnezeu şi treptat alunecă în vechile practici sau în păcate mai rafinate decât cele dinainte. Pierde interesul faţă de Dumnezeu. Inima lui nu mai este atât de fierbinte ca în urmă cu câteva săptămâni, sau luni sau cu un an înainte şi dragostea sa pentru Dumnezeu se răceşte.

Când un om alunecă în rătăcire începe să se plictisească. Dacă un creştin convingător, incandescent, te plictiseşte câtuşi de puţin; dacă eşti într-un grup mic la o cafea sau un suc şi te plictiseşte sau te stânjeneşte când cineva aduce vorba despre Dumnezeu, ar fi bine să-ţi cercetezi inima. Ori de câte ori discuţia despre Dumnezeu, Cuvântul Său sau lucrarea Lui în lume te plictiseşte, fii sigur că ai o problemă înlăuntrul tău, ne avertizează Tozer.

Care este soluţia? Să înţelegem că tot ce facem are consecinţe, şi de multe ori nu numai asupra noastră, ci şi asupra altora. Dumnezeu ne îndeamnă prin profetul Hagai să ne uităm cu atenţie la căile noastre şi să alegem viaţa.

În partea a II-a – Provocări ale Bisericii Evanghelice – autorul identifică anumite pericole care vin din interiorul Bisericii. Pericolele vieţii creştine vin din trei direcţii, spune el: Din lumea prin care călătorim, din partea dumnezeului lumii acesteia şi dinspre firea noastră nerăstignită. De aceea, avem nevoie de o stâncă, o fortăreaţă, un izbăvitor, un scut, un turn înalt la care să fugim – toate sunt nume ale lui Dumnezeu.

În continuare, el prezintă câteva perechi care implică două extreme ce pot deveni periculoase în viaţa creştină: victoria şi înfrângerea, robia şi libertatea, lenevirea şi activismul, prosperitatea şi adversitatea.

Daţi-mi voie să precizez că viaţa creştină victorioasă nu este o viaţă lipsită de probleme, dificultăţi şi eşecuri. De fapt e chiar invers. Viaţa creştină victorioasă este o viaţă de biruinţă zi de zi, ba chiar clipă de clipă asupra duşmanilor şi a situaţiilor cu care ne confruntăm în fiecare zi. De aceea omul lui Dumnezeu zice: „Cel neprihănit cade de şapte ori.“ Câteodată ni se induce ideea că „cel neprihănit“ nu cade niciodată. Din această cauză suntem în pericol de aroganţă, spune Tozer.

De aceea, Tozer prezintă câteva reguli de urmat prin victorii sau înfrângeri: nu îţi pune încrederea într-o inimă descurajată, amână orice decizie imediată şi reflectă la relaţia ta cu Dumnezeu.

În partea a III-a a cărţii sale, Pericolele unei credinţe superficiale – trezirea din letargia spirituală, Tozer propune câteva soluţii pentru a rezista în faţa acestor pericole. El arată că totul trebuie să înceapă cu Biblia. Ea trebuie să fie cea care ne modelează gândirea, nu filozofiile lumii.

Apoi trebuie să ne evaluăm în mod cinstit şi să vedem pe ce cale suntem şi să învăţăm să ne rugăm anticipând că vom avea de-a face cu lupte în viaţa noastră spirituală.

Ţine minte, fără rugăciune nu poţi învinge, dar dacă te rogi, nu poţi pierde. Bineînţeles, dacă e rugăciune adevărată, nu doar rostire de cuvinte; şi dacă, bineînţeles, viaţa ta este în acord cu rugăciunea ta. Dacă nu te rogi, nu poţi învinge. Căci Domnul ne-a dat exemplul rugăciunii anticipative – să fii gata pentru orice eveniment căutând faţa Domnului în rugăciune regulată şi veghere.

Nu există regim de „pilot automat“ în experienţa creştină, spune Tozer în final; fiecare pas este o operaţiune a credinţei ce va fi contestat cu ferocitate de duşmanul sufletelor noastre. Această mentalitate de pilot automat duce la letargie spirituală. Prioritatea fiecărui creştin ar trebui să fie – indiferent de cost – evadarea din tirania letargiei spirituale.

În stilul său caracteristic, şi această carte a lui Tozer este un semnal de alarmă pe care el l-a tras în vremea lui, dar care, din păcate, trebuie tras în fiecare generaţie. Sper că v-am convins că merită să luaţi aminte şi să citiţi cartea Pericolele unei credinţe superficiale, şi să vă evaluaţi în lumina ei şi a Scripturii.

PS: Ascultă episodul întreg AICI.

Reclame

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s