Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:26-27)
Isus ne spune direct în faţă, fără nicio teamă sau reţinere, ce e „cel mai rău“ – costul dureros al faptului de a fi creştin: să-ţi urăşti familia (Luca 14:26), să-ţi porţi crucea (Luca 14:27), să renunţi la posesiuni (Luca 14:33). Nu există un text cu litere mici în legământul harului. Totul este scris cu litere mari şi îngroşate. Nu există har ieftin! Este foarte scump! Vino şi fii ucenicul meu.
Dar Satana ascunde ce e cel mai rău şi arată doar ce e cel mai bun. Tot ceea ce contează în relaţia cu Satana este scris cu litere mici pe ultima pagină.
Pe prima pagină, cu litere mari, îngroşate, se află cuvintele „Cu siguranţă nu vei muri“ (Geneza 3:4) şi „Toate aceste lucruri ţi le voi da ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie“ (Matei 4:9). Dar pe ultima pagină, cu litere mici – aşa de mici că le poţi citi numai cu lupa Bibliei – scrie: „Şi după plăcerile trecătoare vei suferi cu mine în iad pentru totdeauna.“
De ce este dispus Isus să ne arate atât partea „cea mai rea“, cât şi pe cea mai bună, în timp ce Satana ne arată doar partea bună? Matthew Henry răspunde astfel: „Satana arată partea sa cea mai bună, dar o ascunde pe cea mai rea pentru că partea sa cea mai bună nu poate să compenseze partea cea mai rea; dar partea cea bună a lui Hristos poate s-o facă din abundenţă.“
Chemarea lui Isus nu este doar o chemare la suferinţă şi la lepădare de sine; este, în primul rând, o chemare la un banchet. Aceasta este ideea parabolei din Luca 14:1-24. Isus promite, de asemenea, o înviere glorioasă când toate pierderile acestei vieţi vor fi recompensate (Luca 14:14). De asemenea, El ne spune că ne va ajuta să îndurăm greutăţile (Luca 22:32). Ne mai spune că ne va da şi Duhul Sfânt (Luca 11:13). El promite că, chiar dacă suntem omorâţi pentru Împărăţie, „niciun păr din cap nu ni se va pierde“ (Luca 21:18).
Ceea ce înseamnă că atunci când ne apucăm să calculăm costul urmării lui Isus – când punem în balanţă partea „cea mai rea“ şi partea „cea mai bună“ – El merită. Merită din plin (vezi Romani 8:18).
John Piper, Is Christ Worth It? – devoţional pentru ziua de 23 mai, preluat din “Satan Shows His Best and Hides His Worst; Christ Shows His Worst and His Best”
CARTEA E O VIAȚĂ 