Etichetă: suferinţă

Un strop de viață #781


Deseori, mi-am imaginat că povestea mea e parte a unui plan mai amplu din care probabil că nu voi înțelege nici jumătate. Pur și simplu nu văd imaginea de ansamblu, dar aleg să cred că există o imagine de ansamblu și că suferința mea e parte a unei povești minunate al cărei autor e Însuși Dumnezeu. Mă întreb cum poate servi pierderea mea unui scop mai înalt pe care nu-l văd și nu-l înțeleg. Povestea mea poate ajuta la răscumpărarea unui trecut păcătos, sau poate aduce un viitor mai fericit. Aleg să cred că Dumnezeu lucrează având în vedere un scop ultim, folosind pentru atingerea acestuia chiar și suferința mea.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #779


Iertarea lui Dumnezeu ne va arăta că El vrea să ia pierderile noastre și să le reverse apoi asupra noastră sub forma unei binecuvântări. Această lucrare a harului nu va șterge nici pierderea, nici consecințele ei. Harul nu poate schimba ordinea morală. Ce a fost rău rămâne rău pentru totdeauna. Harul va scoate însă ceva bun dintr-o situație negativă , va lua răul și îl va întoarce cumva spre un rezultat bun. Iată ce a săvârșit Dumnezeu prin răstignire. A întors răul unei morți nedrepte într-un bine care a lucrat mântuirea. Dumnezeu poate face același lucru și pentru noi. Nu vom fi scutiți de suferință, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom fi transformați de ea. Apostolul Pavel scria că „nimic nu ne poate despărți de dragostea lui Dumnezeu, care este în Hristos Isus, Domnul nostru.” Absolut nimic! Nici primejdia, nici necazurile, nici conflictele, nici eșecurile, nici vinovăția, nici regretele. Nimic. Nici chiar pierderile. Iată promisiunea adevăratei transformări, iată puterea dragostei lui Dumnezeu!

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #771


Avem nevoie de cineva mai mare decât noi care să ne dăltuiască o nouă identitate. Dumnezeu ne poate călăuzi în această căutare, ne poate ajuta să devenim oameni a căror valoare se bazează pe har, nu pe performanțe, realizări și putere. Putem învăța să fim pur și simplu, fie că suntem divorțați, șomeri, văduvi, victime ale abuzurilor, bolnavi sau chiar pe moarte. Ne putem lăsa în voia dragostei ca făpturi create după chipul lui Dumnezeu, chiar și atunci când trupurile ne sunt mutilate, gândurile ne sunt într-o mare învălmășeală și sufletele ne sunt tulburate. Și ne mai putem lăsa în voia speranței că viața poate fi frumoasă, cu toate că niciodată nu va mai fi la fel.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #769


Pierderea ne obligă să vedem rolul dominant pe care îl joacă împrejurările în determinarea fericirii noastre. Pierderea ne ia toate proptelele de care ne sprijinim ca să ne fie bine. Ne trage preșul de sub picioare și ne prăbușim pe spate. Experiența pierderii ne aduce la limita extremă a ceea ce suntem fiecare.

Dar, când am ajuns la limita ultimă a ființei noastre, putem ajunge și la începutul unei relații vitale cu Dumnezeu. Eșecurile noastre ne pot duce la har și la o profundă trezire spirituală. E un proces care are loc frecvent cu cei care au trecut prin experiența pierderii. El începe adesea când stăm față în față cu slăbiciunile noastre și ne dăm seama cât de mult ne bizuim pe împrejurările favorabile, considerându-le ceva normal. Când intervine pierderea și schimbă în rău aceste împrejurări, furia, depresia și ingratitudinea ne dau pe față adevărata stare a sufletului, dezvăluindu-ne micimea sufletească. Constatăm atunci că identitatea noastră e una doar de suprafață.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #767


Darurile harului ne ies în cale tuturor. Trebuie doar să avem ochi ca să le vedem și să fim gata să le primim. Pentru asta va trebui să acceptăm un anume fel de sacrificiu, acela de a merge împotriva convingerii noastre și a crede că, oricât de dureroasă ar fi pierderea suferită, viața poate fi frumoasă, altfel decât a fost înainte, dar nu mai puțin frumoasă. N-o să mă refac niciodată după pierderea suferită, și mereu îmi va fi dor de cei plecați pentru totdeauna. Dar tot mă bucur de viață ca de o sărbătoare, de viața pe care am aflat-o ca urmare a dispariției lor. Am pierdut, dar am câștigat. Am pierdut universul pe care-l iubeam, dar am câștigat un sentiment mai profund al harului. Harul acesta mi-a dat puterea de a-mi clarifica scopul în viață și a redescoperi miracolul clipei prezente.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii