Un strop de viață #280


Folosind rugăciunea în locul altor mijloace directe, Dumnezeu alege încă o dată să acţioneze în lume într-un fel care ne lasă cea mai mare libertate de mişcare. Dumnezeu aşteaptă să fie rugat, făcând, într-un mod de neînţeles, ca activitatea Lui pe pământ să fie împletită cu a noastră.

Nu cumva această alegere face ca Împărăţia sau „voia lui Dumnezeu“ să înainteze mai încet pe pământ? Ba da, în acelaşi fel în care părinţii încetinesc pasul când copilul încă mic învaţă să umble. Scopul lor e să pregătească pe altcineva pentru ziua de mâine, nu pe ei înşişi.

Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?

Un strop de viață #272


Rugăciunea stăruitoare mă schimbă în sensul că mă ajută să văd lumea, şi viaţa mea, prin ochii lui Dumnezeu. Pe măsură ce relaţia progresează, înţeleg tot mai bine că Dumnezeu are o imagine mai clară a nevoilor mele decât am eu.

Aidoma unui copil care încetează să-şi mai bată la cap părintele, am descoperit uneori că primesc un răspuns la cererile mele insistente doar după ce am învăţat să mă descurc fără lucrurile cerute. Răspunsul vine atunci ca o surpriză, ca un dar neaşteptat al harului. Caut darul, şi Îl găsesc, în schimb, pe Dătător, iar în cele din urmă mă aleg şi cu darul pe care renunţasem să-l mai caut.

Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?

Un strop de viață #264


Unii oameni îşi fac griji că rugăciunea poate duce la pasivitate, că ne vom retrage în rugăciune ca să înlocuim astfel acţiunea. Însă pentru Isus n-a existat nicio contradicţie între cele două: El a petrecut ceasuri îndelungate în rugăciune şi apoi ceasuri lungi în împlinirea nevoilor oamenilor Biserica descrisă în cartea Faptele Apostolilor a făcut la fel, demonstrând un parteneriat adevărat. Apostolii s-au rugat pentru călăuzire în ajutorarea văduvelor, apoi au numit diaconi pentru ca liderii să poate fi degrevaţi de povara împărţirii ajutoarelor către văduve.

Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?

Un strop de viață #258


Pe lângă disproporţia dintre noi, relaţionarea cu Dumnezeu ne mai pune în faţă o provocare: invizibilitatea. Întâlnirile cu Dumnezeu pot fi marcate de extaz şi bucurie, sau de distanţare şi tăcere; dar, cu siguranţă, întotdeauna vor fi marcate de mister. Pentru a ajunge la o împăcare cu acest caracter imprevizibil, îmi spun mereu că orice relaţie de prietenie are părţile ei enigmatice, că toate relaţiile dezvăluie, iar alteori, dimpotrivă, ascund ceva.

Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?

Un strop de viață #240


Într-unul din comentariile Lui grăitoare, Isus spune: „Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă înainte să-I cereţi.“ Cu siguranţă nu a vrut să spună prin asta că rugăciunea e inutilă, întrucât viaţa Lui întreagă contrazicea o asemenea presupunere. Ceea ce a vrut de fapt să spună a fost că nu trebuie să ne luptăm în rugăciune pentru a-L convinge pe Dumnezeu să Îşi manifeste grija pentru nevoile noastre; pentru că Tatălui îi pasă de nevoile noastre mai mult decât ştim noi.

Philip Yancey, Rugăciunea – Are ea puterea de a schimba ceva?