Advent în Narnia #7 – Pâinea vieții


Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă lumii viaţa.”

„Doamne”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine.”

Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.

Ioan 6:32-35

Dulciurile Vrăjitoarei Albe sau „mâncarea magică proastă” cum o numește Lewis, îl face pe Edmund să-și piardă apetitul pentru hrană sau „mâncare obișnuită bună”. Edmund dezvoltă o dependență fizică și spirituală față de puterea Vrăjitoarei și rahatul ei turcesc fermecat.

Cu toții avem „mâncăruri proaste” cu care înlocuim mâncarea bună, fie că e vorba de mâncare de la fast-food sau altceva ce folosim ca să evităm durerea, teama sau goliciunea. În viața creștină, adevărata noastră hrană o reprezintă Pâinea Vieții –Isus Însuși. Pâinea vieții ne hrănește cu dragoste, speranță, iertare și comunitate. Cu această hrană adevărată, Isus spune că nu ne va mai fi foame niciodată.

Desigur, există înfometare și înfometare. Un pic de pâine și o gură de vin nu ne vor împiedica stomacurile să ghiorțăie. Familiile înfometate nu pot să folosească credința pentru a nu muri de foame dacă nu au nimic de mâncare.

În acest pasaj, Isus vorbește despre cea mai profundă foame și sete a noastră ca ființe umane – după relații, după semnificație, după Dumnezeu. S-ar putea să ne gândim că ne e foame după alte lucruri: siguranță, frumusețe, respect, o familie fericită, o avansare la locul de muncă. Sau după lucruri palpabile cum ar fi cartofii prăjiți, Facebook-ul, vinul roșu, televizorul sau exercițiile fizice. Niciunul dintre aceste lucruri nu sunt gunoaie în ele însele sau ele singure, dar dacă le folosim pentru a ne hrăni cele mai profunde nevoi ale noastre ele pot deveni un fel de „mâncare magică proastă”, fără nicio abilitate să ne sature cu adevărat.

Ce înseamnă, mai exact, să ne hrănim cu Isus în loc de mâncare proastă? Înseamnă să ne închinăm și să primim Euharistia – Cina Domnului în mod regulat, dar poate însemna și să fi alături de un prieten când are probleme, să îți pui timp deoparte pentru rugăciune sau să chemi Numele lui Isus, să dormi bine, să citești Biblia și să crești în dragoste față de prietenii și familia ta. Dacă putem să facem din astfel de lucruri hrana noastră obișnuită bună, vom găsi plinătatea vieții și hrana în Hristos și vom renunța mult mai ușor la „mâncarea magică proastă”.

(După Advent in Narnia – Reflections for the Season de Heidi Haverkamp)

Advent în Narnia #6 – Rahat turcesc


De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură?

Isaia 55:2a

După ce Edmund o urmează pe Lucy prin șifonier, Vrăjitoarea Albă îl descoperă singur în pădure. Ea este suspicioasă la început, dar apoi îi oferă un loc în sania sa și ceva de băut. El îi cere rahat turcesc, un jeleu înzăpezit cu zahăr pudră, la fel ca zăpada din Narnia.

Când rahatul turcesc este proaspăt acesta are gust de nuci, e moale, cremos și delicios, dar se strică repede, ceea ce-l face să fie tare și lipsit de gust.

Vrăjitoarea nu-i dă lui Edmund rahat turcesc adevărat. Ea îi dă un fel de narcotic, „acesta era rahat turcesc fermecat și… oricine gusta din el, voia mai mult și mai mult.” Edmund mănâncă până la ultima bucățică, încercând să umple astfel toate locurile goale din sine însuși.

Ce este hrana adevărată și ce este mâncarea proastă? Ce este real și ce este iluzie? Vrăjitoarea Albă este frumoasă și puternică, dar îi pasă doar de sine însăși. Rahatul turcesc al Vrăjitoarei este delicios, dar îl lasă pe Edmund nesătul și tânjind după mai mult. Mai târziu, Edmund descoperă că nu îl mai interesează mâncarea adevărată; „se gândea tot timpul la rahat turcesc – și nimic nu strică gustul mâncării obișnuite bune la fel de mult ca amintirea unei mâncări magice proaste”.

Reclamele, mijloacele de socializare online sau chiar propria familie s-ar putea să încerce să te convingă că există anumite așteptări sau produse de care ai nevoie pentru a fi cu adevărat fericit de Crăciun.

Dar ce va aduce cu adevărat bucuria și ce vor fi doar calorii goale? Câteodată este greu de zis, mai ales atunci când ne simțim ca Edmund – singuri, inconfortabili și plini de durere.

(După Advent in Narnia – Reflections for the Season de Heidi Haverkamp)