Teologul John Meyendorff spunea: Ideea conform căreia tradiția creștină timpurie s-a limitat la expresiile sale grecești și latine este încă larg răspândită. Această presupunere distorsionează realitatea istorică și slăbește mult înțelegerea noastră cu privire la rădăcinile teologiei și spiritualității creștine. În secolele al III-lea și al IV-lea, limba siriacă era a treia limbă internațională a Bisericii.
Creștinii din Orientul Mijlociu au fost numiți „credincioșii uitați”. Este cunoscut faptul că evreii și musulmanii trăiesc de secole în Orientul Mijlociu. Însă, în mare parte, după Conciliul de la Calcedon din anul 451 d.Hr, creștinii din Orientul Mijlociu au dispărut din conștiința apuseană. Prea puțini sunt conștienți de faptul că astăzi există peste zece milioane de creștini vorbitori de limbă arabă ce posedă o bogată moștenire literară, atât antică, cât și modernă. Vorbind o limbă semitică, acești creștini formează un popor care trăiește, respiră, gândește, acționează și participă la cultura Orientului Mijlociu. Vocile lor, trecute și prezente, trebuie să fie auzite în studiile biblice.
De aceea suntem entuziasmate să vă prezentăm volumul Isus prin ochii Orientului Mijlociu. Studii culturale în evanghelii, scris de Kenneth E. Bailey, un fin observator al culturii Orientului Mijlociu, care creionează lumea în care a trăit Isus pe baza studiului și experienței sale în această parte a lumii – lumea reală a Noului Testament.
Timp de șaizeci de ani, din 1935 până în 1995, căminul meu a fost în Orientul Mijlociu, scria autorul. Cu o copilărie petrecută în Egipt și patruzeci de ani predând despre Noul Testament în seminare și institute din Egipt, Liban, Ierusalim și Cipru, eforturile mele academice s-au concentrat asupra încercărilor de a înțelege cât mai bine narațiunile din evanghelii în lumina culturii Orientului Mijlociu. Cartea de față este parte din acest efort permanent.
Sursele folosite de autor sunt antice, medievale și moderne: literatura intertestamentară, sulurile de la Marea Moartă, literatura evreiască scrisă după Noul Testament sau literatura bisericilor vorbitoare de limbi est-semitice.
Ea ne aduce înainte perspective noi, ce au fost preluate din tradiția răsăriteană și care, în afara lumii creștine vorbitoare de limbă arabă, au fost luate în seamă foarte rar sau chiar deloc. Speranța mea sinceră – scrie autorul – este ca aceste eseuri să îl ajute pe cititor să înțeleagă mai bine gândul lui Cristos, precum și ceea ce gândeau autorii sau editorii evangheliilor în timp ce înregistrau și interpretau tradițiile care le-au fost disponibile.
Alte resurse:
„Căutându-l pe Allah, L-am găsit pe Isus” de Nabeel Qureshi
CARTEA E O VIAȚĂ 