„Am fost o victimă. N-am avut de ales. Nu eu am ales să mă nasc. Nu mi-am ales părinții, frații și surorile. Nu mi-am ales handicapurile și boala. Am fost o victimă, iar rănile, umilința și cicatricele mele sunt nedrepte.” Vedem această mânie ascunsă ieșind la suprafață în perfecționiștii ce vor să corecteze fiecare greșeală pe care o văd și să îndrepte toate relele din lume.
Locul vindecării pentru aceste persoane rănite este Crucea.
Privind Crucea, începem să înțelegem cât de mult Se identifică Hristos cu adevărul, și nu doar cu adevărul sclipitor, strălucitor și frumos al lui Dumnezeu pentru noi toți. Crucea Lui reprezintă adevărul înspăimântător și revoltător despre noi toți – adevărul despre invidia, ura, pofta, egoismul și mînia care sălășluiesc în această lume căzută, păcătoasă, a ființelor umane. Adevărul viețuirii în această lume a ieșit la suprafață prin răstignirea Fiului lui Dumnezeu. Acum știm că Dumnezeu înțelege cum e să trăiești în această lume. El este Tămăduitorul rănit, e Marele nostru Preot mișcat de simțământul infirmităților noastre.
Aceasta este vestea cea bună, prea bună pentru a fi adevărată, pentru fiecare perfecționist care nu poate face față sentimentelor contradictorii dinăuntrul lui și pe care crede că nu-l poate împărtăși lui Dumnezeu. Pe Cruce, El a experimentat toate acestea și încă mult mai mult.
David A. Seamands – Leac pentru suflete vătămate