Biblia spune foarte clar asupra căror feluri de lucruri ar trebui să poposească gândurile şi conversaţiile noastre. Nu asupra josniciei, a nepoliteţii şi a obscenităţii, ci mai degrabă asupra lucrurilor care sunt „adevărate, nobile, drepte, curate, plăcute, vrednice de admirat“ (Filipeni 4:8). (Pare destul de evident că obrăznicia şi umorul fără perdea nu sunt pe această listă!)
Nu putem să căpătăm „gândurile lui Hristos“ când minţile noastre sunt pline de josnicia acestei culturi. 1 Corinteni 13:6 ne aminteşte că „Dragostea nu se bucură de nedreptate, ci îşi găseşte bucuria în adevăr“. Şi Psalmul 12:8 ne avertizează: „Cei răi mişună peste tot, când ticăloşia este înălţată printre fiii oamenilor.“
În Efeseni 5:4, Pavel ne avertizează cu privire la pericolul de a tolera glumele proaste şi obscene în vieţile noastre: „De asemenea, gesturile neruşinate, vorbirea nesăbuită sau glumele murdare nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulţumirile.“ Iar Isus ne spune că în ziua judecăţii, vom da socoteală pentru fiecare cuvânt nefolositor care ne va fi ieşit pe gură. (Matei 12:36)
Mulţi creştini sunt ispitiţi „să-şi lase garda jos“ în acest domeniu, mai ales când sunt acasă cu familia, permiţând neruşinării şi obscenităţii să-şi facă loc în conversaţii şi glume doar pentru a râde puţin. Până la urmă, nu se află la serviciu sau la biserică şi nu trebuie să impresioneze pe nimeni. Acasă este locul în care putem să fim „aşa cum suntem“, nu? Dar acest mod de gândire nu face decât să permită obscenităţii şi atitudinilor lumeşti să pătrundă în casele noastre, învăţându-ne să apreciem lucruri care „nu trebuie spuse“, cum se spune în 1 Timotei 5:13. Acasă nu este locul în care putem să fim neglijenţi cu vorbele noastre. Mai degrabă, acasă este locul în care trebuie să fim cei mai vigilenţi şi înarmaţi cu privire la ce spunem şi la cum o spunem.
Leslie Ludy, „Living Honorably in a Crude World“
CARTEA E O VIAȚĂ 