starețul Tadei de la Vitovnița – Pagina 2

Un strop de viață în preajma Paștelui 2024 #9

Foarte puțini sunt oamenii care își vin în fire, care înțeleg ce este viața. Ne rugăm lui Dumnezeu numai cu trupul, cu buzele – împlinim aceasta de formă și atunci pierdem duhul. Mijloace precum rugăciunea și postul ne slujesc la înălțarea sufletului, la întoarcerea lui către starea cea dintru început. Trebuie să ne ostenim, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca întru noi să se împlinească însușirile Mântuitorului Hristos. Știm că El a fost blând și pașnic și bun – și noi trebuie să ne ostenim să fim așa, dar noi nu avem putere pentru a face asta, și pentru aceasta trebuie să o cerem de la Dumnezeu. Așa cum este cu neputință ca becul să lumineze fără curent electric, așa nici noi nu putem fără Dumnezeu, precum și spune Domnul: Fără de Mine, nu puteți face nimic.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Raiul se dobândește aici. Cum să păstrezi pacea și bucuria în Duhul Sfânt

Un strop de viață în preajma Paștelui 2024 #8

Tot binele și tot răul izvorăsc din gânduri. Gândul este, așadar, o uriașă putere și tărie. Gândul înrâurește nu numai ființele raționale și lumea dobitoacelor; gândurile noastre au înrâurire și asupra lumii plantelor, au înrâurire asupra a tot ceea ce viețuiește. Dacă avem gânduri de pace, de liniște, de bunătate și de blândețe, ele ne dau pace și nouă, și tuturor celor din jurul nostru, ele răzbat dintru noi. Iar când suntem împovărați de multe griji, necazuri, atunci pizmuim mult și suntem plini de ură față de mulți – acestea sunt gânduri ucigătoare, care nimicesc pacea din lăuntrul nostru și din jurul nostru, și pentru aceasta nu avem nici pace, nici liniște.

Prin gândurile noastre, tulburăm adeseori pacea: facem din Rai, iad, prin gândurile noastre. Numai că puțini sunt cei care-și vin în fire și pricep că din noi înșine – din gândurile noastre – izvorăște și binele, și răul.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Raiul se dobândește aici. Cum să păstrezi pacea și bucuria în Duhul Sfânt

Un strop de viață în preajma Paștelui 2024 #7

Adesea ne rugăm lui Dumnezeu fără atenție, de formă, și socotim că ne-am rugat dar, de fapt, nici n-am fost prezenți în rugăciune, ci am avut vreo socoteală în minte – poate ne-a ocărât cineva, și cugetăm la asta; sau avem vreun plan al nostru de lucru și în săvârșim în gând; sau citim ceva…. doar ce nu suntem prezenți în rugăciune. (…) săvârșim rugăciunea fără participarea întregii noastre ființe. Privindu-ne pe noi înșine, vedem că suntem împrăștiați și, bineînțeles aceasta nu este o rugăciune în duh și adevăr. Ne rugăm cu trupul și cu buzele și rostim cuvintele, dar prezența ființei noastre este în altă parte. Pentru aceasta, Sfinții Părinți spun că înaintea rugăciunii trebuie să stea de strajă purtarea de grijă a omului. Când suntem cu luare aminte și știm ce cerem când ne rugăm, atunci luarea aminte este adunată întru noi asupra cuvintelor pe care le rostim, asupra a ceea ce cerem.
De aceea a zis Domnul că Duh este Dumnezeu, și cei ce se închină Lui, în duh și adevăr se cade a se închina. Prin urmare, trebuie să fim prezenți cu duhul.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața

Un strop de viață în preajma Paștelui 2024 #6

Omul care poartă întru sine Împărăția lui Dumnezeu răspândește în jurul său gânduri sfinte, gânduri Dumnezeiești. Împărăția lui Dumnezeu făurește întru noi atmosfera Împărăției Cerurilor – spre deosebire de atmosfera de iad a gândurilor, pe care o răspândește în jurul său omul ce poartă în inima sa iadul.

Rostul creștinilor în lume este să curățească atmosfera pe pământ și să lărgească Împărăția lui Dumnezeu. Lumea trebuie cucerită prin păstrarea atmosferei cerești întru noi, căci de vom pierde Împărăția lui Dumnezeu din lăuntru, nu ne vom mântui nici noi, nici semenii noștri. Cel ce poartă în lăuntrul său Împărăția lui Dumnezeu, acela o va împărtăși în chip nevăzut și celorlalți. Oamenii vor fi atrași de pacea și căldura noastră, vor dori să fie împreună cu noi și, treptat, vor fi cuceriți de atmosfera cerurilor. Nici măcar nu este nevoie să le vorbim oamenilor despre asta – Cerul va izvorî din noi chiar și atunci când tăcem sau rostim cele mai obișnuite lucruri; acesta strălucește dintru noi și fără să ne dăm seama.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața

Un strop de viață în preajma Paștelui 2024 #5

Faceți totul ca și cum ați fi sub ascultarea Domnului. Dumnezeu ne călăuzește prin ceilalți oameni – fie ei și necredincioși. Pentru aceasta, să slujim și să facem ascultare cu bucurie de toți și de toate. Mijloacele sunt multe, scopul este unul: a sta înaintea Domnului. Semnul ascultării adevărate este bucuria, care este rodul mulțumirii pentru tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Fiecare dintre noi are rostul lui pe pământ, rânduit de Dumnezeu, drept aceea să fim mulțumiți cu locul în care suntem puși. Până și cei mai neînsemnați și mai răi dintre noi au rostul lor. Prin urmare, să cinstiți și să iubiți pe fiecare ca pe o slugă a lui Dumnezeu.
A avea pace netulburată în inimă și a sta înaintea Domnului sunt condițiile trebuincioase sălășluirii lui Dumnezeu întru noi.

Starețul Tadei de la Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața