Devenind o prezență vindecătoare #65


Când permitem ca Dumnezeu sau cei din jur să ne ajute în vremuri de încercare, ceea ce practicăm este predarea. A preda înseamnă a ceda puterea sau controlul, a ne oferi pe noi înșine cuiva. Iar pentru a ne oferi pe noi înșine, trebuie să avem încredere. Biblia spune „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta. Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va îndrepta cărările.” (Proverbe 3:5-6) Încrederea înseamnă a avea credință chiar și atunci când nu știm cum se vor termina lucrurile. Înseamnă a crede că Dumnezeu poate interveni în problemele noastre în moduri mult mai bune decât o putem face noi vreodată. Când predăm Domnului îngrijorările noastre, noi recunoaștem că El poate face ceea ce noi nu putem. Predând Lui povara noastră, El ne poate ajuta, ușura și reînnoi mintea, trupul și sufletul.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #64


Cu toții avem nevoie de sprijin în diferite circumstanțe și în diferite moduri. Isus Însuși, ca om, a avut nevoie de sprijin. Pe drumul spre Golgota, a fost forțat să-Și poarte crucea grea; fusese bătut și maltratat într-un mod teribil, așa că nu a putut să o ducă tot drumul. A căzut sub presiunea și greutatea ei. Un om pe nume Simeon a venit și L-a ajutat pe Isus să-Și poarte crucea.

Când simțim că toată greutatea lumii apasă pe umerii noștri, Isus ne arată că nu trebuie să o purtăm singuri. Căutați sprijinul și, mai ales, fiți deschiși să îl primiți. Când refuzăm să acceptăm ajutorul altora, crezând că suntem o povară sau o inconveniență, le răpim celorlalți darul pe care îl primesc oferind acel ajutor. Atât oferind, cât și acceptând sprijinul, vom descoperi adevărate bucurii.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #63


A avea răbdare nu înseamnă a sta pur și simplu cu brațele încrucișate, asistând ca spectatori la ce se întâmplă în jurul nostru. Bineînțeles că putem continua să facem ce depinde de noi pentru a ne îmbunătăți circumstanțele, însă doar dacă avem încredere că Dumnezeu este la lucru în noi și în jurul nostru, lucrând în spatele cortinei pentru înfăptuirea unui plan mult mai măreț. Deși nu putem vedea toate piesele și cum se vor potrivi toate la final, ne putem aminti că „ Credinţa este o încredere în lucrurile nădăjduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevăzute” (Evrei 11:1) Noi nu putem vedea circumstanțele decât din punctul nostru de vedere, așa că trebuie să ne reamintim că Dumnezeu vede imaginea de ansamblu. El vede creșterea de care este nevoie pentru ca noi să trăim viețile în deplinătatea voii Sale și ne pregătește, întărindu-ne și altoindu-ne în moduri pe care încă nu le înțelegem. Putem avea încredere în Dumnezeu deoarece, precum spune profetul Isaia, „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, iar căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Pentru că, aşa cum sunt de sus cerurile faţă de pământ, tot aşa sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.” (Isaia 55:8-9)


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #62


Fiți cu băgare de seamă la propria „narațiune”: deoarece noi urmărim narațiunea pe care o construiește propria minte care încearcă să explice toate lucrurile care ni se întâmplă, când cineva acționează într-o manieră care ne rănește, explicația minții noastre apare instantaneu și joacă un rol crucial în determinarea reacției noastre. Narațiunea ne va spune dacă trebuie să luăm acea ofensă personal, sau dacă ofensa a fost intenționată. Ea atribuie motivații, ea decide aproape fără să ne dăm seama ce fel de persoană este cea care ne-a ofensat. Narațiunea noastră poate chiar să ne spună că cealaltă persoană nu merită compasiunea noastră, ceea ce ne va valida propria noastră poziție de superioritate și ne va încătușa într-un cerc vicios al neiertării.

Dacă dorim să ne reîntoarcem la „bunătățile” pe care Dumnezeu le-a intenționat pentru noi, trebuie să învățăm cum să ne alegem comportamentele, astfel încât alegerile noastre să transcendă reacțiile noastre de moment și să pună compasiunea la temelia interpretării noastre. Narațiunea noatră este o parte importantă a călătoriei noastre către iertare. Încearcă să practici compasiunea cu aceeași disciplină cu care încerci să îți atingi alte scopuri dificile.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #61


Uneori ne place să credem că-i putem schimba pe ceilalți dacă ne reținem iertarea; însă așa ceva nu funcționează niciodată – cu siguranță ați experimentat asta deja! Doar Dumnezeu poate aduce schimbarea într-o persoană care a rănit. Singura noastră misiune este să căutăm reînnoirea dată de Dumnezeu și să ne trăim viețile fiind umpluți de harul, mila și compasiunea Lui – și, da, aceasta rămâne misiunea noastră chiar și atunci când suntem răniți.

Iertarea nu este o opțiune, este o poruncă. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi! Daţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. (Luca 6:37).

Aşadar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu răbdare! Îngăduiţi-vă unul pe altul, iertaţi-vă unul pe altul ori de câte ori vreunul dintre voi are vreo nemulţumire împotriva altuia! Cum v-a iertat Domnul, aşa iertaţi-vă şi voi! (Coloseni 3:12-13)


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing