Apoftegmele Părinților pustiei #15

Fericita Snykletike spunea că monahul nu trebuie să se întristeze că, bolnav fiind, nu poate să stea neclintit în rugăciune sau să psalmodieze cu glas mare, fiindcă toate aceste suferințe au drept scop nimicirea plăcerilor celor rușinoase. Suferința nimicește păcatul aflat înlăuntru. Aceasta este marea nevoință: să te suferi pe tine însuți pe timp de boală și să-I arăți recunoștință lui Dumnezeu prin imnuri. Să ne ridicăm ochii spre El cu recunoștință. Să nu fim ca aceia care îndură cu greutate, căci noi ne-am înlăturat organele lăcomiei și vedem slava lui Dumnezeu ca într-o oglindă cu ochiul lăuntric, chiar dacă ochiul nostru trupesc, ochiul din afară ne-a fost luat. Dar dacă surzim? Să fim recunoscători că ne pierdem auzul cel deșert. Ne-am rănit mâinile? Le avem pe cele lăuntrice pregătite pentru lupta cu vrăjmașul. Dacă boala ne cuprinde tot trupul, în omul lăuntric sănătatea sporește cu atât mai mult.

Ea mai spunea: Cât despre noi, despre păcatele noastre, să ne închidem în noi înșine ca, prin voința cugetului nostru, să îndepărtăm de la noi pedepsele viitoare. Dacă ții post, nu-ți găsi scuză în vreo boală. Căci și cei care nu postesc cad în aceleași necazuri. Ai început să faci bine? Nu da înapoi, căci dușmanul îți va pune piedici. El e răpus de răbdarea ta. Căci cei care pornesc pe mare, prima dată prind un vânt prielnic și își ridică pânzele. Apoi, urmează un vânt potrivnic, dar marinarii nu aruncă încărcătura corabiei din pricina vânturilor celor multe care vin asupra lor. Ci ei rămân liniștiți și continuă să se lupte cu valul care vine asupra lor în timp ce sunt pe mare. Acesta să fie de asemenea felul nostru de a proceda: dacă un vânt puternic ni se pune împotrivă, să întindem crucea în locul pânzelor ca să sfârșim călătoria pe mare fără frică.

Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.

Autor: Irina Enache

Sunt absolventă a Facultăţii de Biotehnologii, din ianuarie 2015 lucrez într-o multinațională şi am fost voluntar la „Radio Vocea Evangheliei“ din 2011 până în 2020. Prima mea colaborare cu RVE a fost reprezentată chiar de primul episod al emisiunii „Cartea e o viaţă“. Pentru mine, emisiunea și blogul sunt modalitățile de a folosi una dintre pasiunile mele, lectura, în folosul altor cititori interesaţi. Autorii care m-au influențat cel mai mult și continuă să mă inspire sunt J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis. În 2019 am absolvit un curs de consiliere creștină, lucru care s-a reflectat în genul de cărți pe care le-am citit și care mă pasionează. Am abordat de asemenea un subiect mai puțin discutat în mediul românesc, cel al bolilor psihice, privit dintr-o perspectivă creștină, iar rezultatele studiului meu le puteți găsi pe blogul https://intunericulnuvabirui.wordpress.com/. Mă puteți găsi și pe Goodreads pentru a vedea ce mai citesc: https://www.goodreads.com/user/show/51556502-yeranouhi Vezi toate articolele lui Irina Enache