Un strop de viață #749


Concepția creștină despre suferință se definește prin cuvântul răscumpărătoare. Deși suferința în sine poate oferi motive pentru proteste vehemente, ea poate avea totuși un rol pozitiv în viață – cu alte cuvinte, poate fi răscumpărată. Mă împotrivesc acelora care consideră că Dumnezeu trimite suferința pentru a îndeplini un scop bun. Nu, eu nu am găsit nicăieri în Evanghelii ca Isus să fi spus cuiva în suferință: „Motivul pentru care suferi de hemoragie ( sau de paralizie sau lepră) este că Dumnezeu lucrează la caracterul tău.” Isus nu a ținut oamenilor teorii; El i-a vindecat. Cu toate acestea, aproape toate pasajele din Noul Testament despre suferință analizează modul în care până și un lucru „rău” poate fi răscumpărat pentru bine.

Philip Yancey, Întrebarea care nu dispare niciodată: De ce?

Un strop de viață #741


De la Isus am învățat că Dumnezeu este de partea celui care suferă. Dumnezeu a intrat în drama istoriei omenești ca unul dintre personajele ei, nu aratându-Și puterea nelimitată, ci în modul cel mai intim și mai vulnerabil cu putință. La o scară redusă, de la persoană la persoană, Isus a întâlnit tipuri de suferință care ne sunt atât de familiare. Și cum a reacționat El? Evitând teoriile filosofice și lecțiile de teologie. S-a apropiat de cel aflat în suferință cu vindecare și compasiune. A iertat păcate, a vindecat boli, a izgonit răul și chiar a biruit moartea. Din scurta Lui viață pe pământ dobândim nu numai o privire luminoasă și strălucitoare în viitor, ci și un exemplu clar al modului în care, ca urmași ai Lui, trebuie să răspundem celor îndurerați.

Philip Yancey, Întrebarea care nu dispare niciodată: De ce?