Ca să-I citesc mesajul în secundă, trebuie să-I citesc iubirea pe pagină; trebuie să port lentilele Cuvântului ca să-I pot citi scrisul în lume. Numai Cuvântul ne poate ajuta să citim corect lumea, căci Cuvântul are mâini cu semne de cuie şi palme ce ne cuprind faţa, ne-o apropie de El şi ne şterg lacrimile; Cuvântul are ochi care privesc adânc durerea din ai noştri, şoptindu-ne: „Ştiu. Ştiu.“ Iubirea de pe pagină e o Persoană şi lentilele Cuvântului nu sunt o idee abstractă, ci ochii Dumnezeului-Om care a coborât la noi şi care ştie ce e durerea.
Ann Voskamp, O mie de daruri
