[…] pot să confer vieţii mele cotidiene un caracter sacramental, adică să am sacrul mereu în minte. Cu alte cuvinte, atenţia să-mi rămână întotdeauna trează, respectiv mintea să-mi fie neobosit plină de prezenţa lui Dumnezeu în lume. Nu-mi doresc să evadez din lumea naturală asemenea gnosticilor, a pustnicilor ori a fundamentaliştilor care întorc spatele „lumescului“. Nici nu contest ordinea supranaturalului căzând în eroarea reducţioniştilor. Îmi propun, mai degrabă, să reunesc cele două dimensiuni, să readuc viaţa în întregul pe care l-a avut de la început Dumnezeu în gând.
Philip Yancey, Zvonurile altei lumi
CARTEA E O VIAȚĂ 