Știați că în Astana, capitala Kazahstanului, ridicată de la zero în mai puțin de douăzeci de ani, există un turn înalt de 110 m, în formă de copac, pe ale cărui ramuri stă un ou de aur? Sau că Tadjikistan deține recordul- pentru cel mai înalt catarg de steag din lume, dar și cel mai mare teatru din Asia Centrală și (foarte important :D) cea mai mare bibliotecă din regiune și cel mai spațios salon de ceai? Sau că în Irbil, cel mai mare oraș din Kurdistanul irakian, prețurile la hotel sunt mai mari decât în majoritatea capitalelor europene și chiar în multe orașe americane?
În ciuda „caracterului lor diferit”, aceste pământuri au fost întotdeauna de o importanță crucială în istoria globală, într-un mod sau altul, legând Răsăritul de Apus, servind ca spații de întrepătrundere a ideilor, a obiceiurilor și a limbilor, din Antichitate și până în zilele noastre. Iar astăzi, Drumurile Mătăsii se edifică din nou – neobservate și nebăgate în seamă de mulți specialiști.
Economiștii și-au concentrat atenția asupra unor țări fără legături istorice între ele. Însă ar trebui să privim către adevăratul „centru al lumii”. Nu este vreun Est Sălbatic sau vreo Lume Nouă așteptând să fie descoperită, ci o regiune cu o serie de legături care răsar din nou înaintea ochilor noștri.
Despre acest „centru al lumii” și zămislirea, din interiorul lui, a celui mai important drum care a influențat istoria lumii, ne povestește cartea „Drumurile Mătăsii. O Nouă istorie a lumii” de Peter Frankopan, profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, director al Centrului de Cercetare în Bizantinologie și cercetător senior la Colegiul Worcester din cadrul aceleiași universități.
Continuă lectura „Pe Drumul Mătăsii – Cărți cu dor de ducă #46”
CARTEA E O VIAȚĂ 