Poate că sună ca o reclamă-clișeu acest titlu, dar când veți vedea de fapt despre ce este vorba în romanul pe care vi-l recomand astăzi, veți înțelege de ce l-am ales.
Tot albastrul cerului de Mélissa Da Costa, romanul de debut al acestei scriitoare, a apărut în Franța în 2019 și este câștigător al premiilor Prix Alain-Fournier 2020 și Prix du roman Cezam 2020.
Și pe bună dreptate, pentru că acest roman te prinde de la primul paragraf:
Micapublicitate.fr.
SUBIECT: Caut tovarăș(ă) de călătorie pentru o ultimă aventură
AUTOR: Émile26
DATA: 29 iunie, ora 01:02
MESAJ:
Tânăr de 26 de ani, diagnosticat cu Alzheimer precoce, doresc să plec într-o ultimă călătorie. Caut tovarăș(ă) de aventură pentru această ultimă expediție. Itinerarul îl vom stabili împreună. Munții Alpi, departamentul Hautes-Alpes, Pirinei? Călătorie cu rulota, alternând cu drumeție (de cărat în spate rucsac și cort). Se impune condiție fizică satisfăcătoare.
În fața acestui diagnostic crunt, dorind să-și încheie viața în natură, nu într-un centru de studii clinice, monitorizat permanent de doctori și de familia plină de griji, Émile nu se așteaptă la un răspuns prea curând la anunțul său.
Însă există tot atâtea motive de a pleca „într-o aventură” câți oameni sunt și astfel facem cunoștiință cu partenera sa de drum, Joanne: vegetariană, cunoscătoare de plante, colecționară de citate, practicantă de „meditație conștientă” – o ființă apatică și indiferentă însă la început.
Cu rucsacurile în spinare sau ore întregi pe drum cu rulota, fiecare dintre ei se luptă în felul său cu a lăsa în urmă „bagajul” traumelor emoționale de care au fugit.
Ajunși într-un punct în care nu mai au nimic de pierdut, cei doi au libertatea de a se vindeca fiecare în ritmul său, dezvăluindu-și secretele pe parcurs, fără nicio presiune.
Datorită lui Joanne, Émile începe să observe lumea cu atenție, să scrie în jurnal, să savureze momentul prezent, să se descopere pe sine.
Adevărata călătorie nu constă în a căuta peisaje noi, ci în a privi cu alți ochi.
Cel mai mare călător este cel care a știut să facă măcar o dată o călătorie în sine însuși.
Confucius
Tot trăind în trecut, cum zici tu, sau cu frica de viitor, ajungem să uităm că există frumusețe în tot… sau aproape în tot…
Joanne
Datorită lui Émile, Joanne își găsește un sens, un scop în viață și își recapătă zâmbetul și vioiciunea, ieșind din apatia inițială.
Pe măsură ce starea lui Émile se degradează, relația dintre cei doi înflorește într-un mod neașteptat.
Așa este Joanne… Un simbol al speranței în inima unui tărâm al dezolării.
Această călătorie fără țintă, fără contur, n-ar fi avut niciun sens, nici consistență fără Joanne. Ea i-a dat culoare, relief. A făcut din ea o căutare, o căutare în străfundul sufletului meu, în străfundul nostru.
Émile
Și, chiar dacă inevitabilul se produce, iar Émile începe să uite din ce în ce mai mult, pentru Joanne cu siguranță va rămâne o călătorie de neuitat.
Vă recomand să porniți la drum alături de cei doi prin sudul Franței, din munți până la mare, din sătucuri medievale până în sate ecologice și să descoperiți modul în care o schimbare de peisaj poate aduce într-adevăr cu sine o schimbare de perspectivă asupra propriei vieți și, de ce nu, chiar vindecare într-o anumită măsură.
PS: Aici găsiți o reconstituire în imagini a călătoriei lor.
PPS: Cartea se găsește și în format electronic, pentru cei care călătoresc cu e-reader-ul, mai ales că e și un volum mai gros.
Cărți cu dor de ducă este o serie de recomandări pentru vacanță, care vă invită la călătorie – cu gândul sau la pas, în munți, deșerturi, păduri sau țări îndepărtate, în timp – în amintire sau în istorie – și chiar în spațiul cosmic.
CARTEA E O VIAȚĂ 