Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii (suprapusă la noi și cu Ziua Mamei), vă aduc în atenție un volum scurt, scris de Elisabeth Mittelstädt, fondatoarea revistei Lydia și autoarea mai multor cărți. Acesta se numește Destine modelate – Cinci femei ale Bibliei în oglinda zilelor noastre.
După cum mărturisește autoarea însăși: În această carte voi face referire la cinci femei minunate din Biblie – Lidia, Rut, Naomi, Rahela și Lea – care mi-au îmbogățit viața, astfel că pe paginile următoare vei afla mai multe despre călătoria vieții fiecăreia și despre modul în care ele mi-au îndrumat și mie pașii.
Cele cinci femei pe care le vom însoți în următoarele pagini au fost pline de curaj. Ele și-au asumat diverse riscuri. Au știut ce înseamnă să înduri lipsuri, să te muți dintr-un loc în altul, să suferi pierderea unor oameni dragi. Aceste femei ne pot arăta calea. Ele s-au confruntat cu situații asemănătoare celor prin care trecem și noi. Lecțiile pe care le putem învăța de la ele sunt la fel de actuale ca acum mii de ani.
Un mesaj cum nu se poate mai nimerit pentru ceea ce trăim și noi în aceste zile, nu-i așa?
Calea lor nu a fost ușoară, modelul lor nu este desăvârșit, însă noi putem să privim viața lor ca într-o oglindă, ceea ce ne ajută să ne înțelegem mai bine propria istorie a vieții. Te invit să facem câțiva pași împreună „în pantofii lor” și să vedem încotro ne conduce Dumnezeu, ne îndeamnă Elisabeth Mittelstädt.
Titlul primului capitol este o întrebare care este cât se poate de actuală, dacă ne gândim la fluxul mare de refugiați care ne trec granițele de aproape două săptămâni încoace: Ce se întâmplă când o femeie își deschide inima și ușa?
Acesta se referă la Lidia, vânzătoarea de purpură despre care aflăm în cartea Faptele apostolilor. Lidia a devenit prima ucenică a lui Cristos pe continentul european. Noi toate, și alături de noi întregul continent european, călcăm pe urmele ei. Prima persoană din Europa care L-a găsit pe Isus a fost o femeie!
Ca urmare, casa ei a devenit celula-embrion din care s-a dezvoltat biserica din Filipi și din întreaga Europă. Probabil că pentru prima dată în viața Lidiei, inima ei și-a găsit liniștea. Ea Îl întâlnise pe Domnul păcii și cunoscuse pacea ce întrece orice pricepere omenească.
Ca semn al hotărârii ei de a-L sluji din toată inima pe Isus, Lidia s-a botezat împreună cu toți din casa ei. Aceeași apă pe malul căreia se întâlnise cu alte femei ca să I Se închine lui Dumnezeu a pecetluit acum credința ei. Ea L-a mărturisit public pe Isus, iar apoi i-a invitat pe Pavel și însoțitorii lui la ea acasă. Ulterior, casa ei s-a transformat repede într-un centru unde oamenii se adunau ca să I Se închine lui Dumnezeu.
Ce învățăm noi de aici?
În Epistola către efeseni, capitolul 2, versetul 10 se spune „Căci noi suntem lucrarea Lui.” În limba greacă a Noului Testament, cuvântul „lucrare” este poieme. Ești o poezie! Dumnezeu ți-a rânduit o poezie pe care să o scrii, să o rostești, să o trăiești. Aceasta este sarcina vieții tale!
Ești o făptură creată spre onoarea lui Dumnezeu, fără pereche. Asumă-ți, așadar, chemarea și dedică-te alcătuirii acelui poem care ți-a fost rânduit de Dumnezeu să fii. Învață să-ți asumi frumusețea și unicitatea, așa cum a făcut și Lidia, folosindu-se de provocările și posibilitățile pe care le-a avut. Creatorul nostru se bucură nespus când vede că „schițele” Lui sunt prezentate cu grație și curaj!
Următoarele două capitole se referă la Rut și Naomi, ale căror vieți, din nou, le oglindesc pe cele ale multor femei zilele acestea și ale căror titluri sunt, din nou, foarte sugestive: Cum să vii acasă într-un loc în care nu ai mai fost niciodată și Drumul spre casă – Cum restaurează dragostea lui Dumnezeu cioburile vieții ei.
Ce poate fi mai zdrobitor din punct de vedere emoțional decât să devii brusc văduvă și, în același timp, să te trezești săracă lipită pământului?
Ai fost dezamăgită de viața ta? Întristată de ceea ce ai trăit? Te-ai gândit că ești părăsită de Dumnezeu? Nu face greșeala de a-ți schimba numele când treci printr-o astfel de criză. Adevărul este cu totul altul…
Povestea vieții lui Rut din Biblie începe cu o serie de înmormântări, dar se termină cu o sărbătoare surprinzătoare.
Povestea vieții noastre este probabil diferită de cea a lui Rut, dar la fel ca în cazul ei, povestea noastră nu trebuie să se sfârșească acolo unde încep durerile noastre. Dumnezeu ne poate transforma rănile în minuni și El poate da sens durerii noastre. Poate vei experimenta singură acest adevăr sau poate alături de cineva drag. Însă un lucru este sigur: Dumnezeu te vede, te aude, te cunoaște și te iubește plin de gingășie și dăruire. El nu te va părăsi niciodată.
Nu face din valea întunecată o reședintă permanentă. Consider-o mai degrabă ca pe un loc temporar, pe care să îl traversezi cât mai repede cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru a ajunge din nou, cât de curând, la lumină.
Putem învăța ceva de la Naomi. Ea s-a ridicat de jos și a lăsat trecutul în urma ei.
Cum Se îngrijește Dumnezeu de tine în mijlocul dezamăgirilor și al amărăciunii trăite? Grija Lui ultimă constă în lemnul crucii lui Cristos. În dragostea și iertarea Lui, care se manifestă în moartea jertfitoare a Fiului Său preiubit, Dumnezeu ne pune la dispoziție lemnul pe care îl putem arunca în apa copleșitoare a vieții noastre, astfel încât ea să devină din nou potabilă. Trebuie să hotărâm conștient să ne întoarcem la Dumnezeu și să ne încredem în faptul că El este mai mare decât șuvoaiele în care credem că ne vom îneca.
Nu cunosc eșecul sau amărăciunea ta, dar știu că încă nu a fost scris ultimul capitol al poveștii tale. Îți doresc să îți continui drumul și să ai parte, la fel ca Naomi, de bucuria că Dumnezeu poate schimba răul în bine. Drumul înapoi acasă este drumul înapoi spre inima lui Dumnezeu, ne încurajează Elisabeth Mittelstädt.
În capitolul 5 al cărții învățăm de la Lea, soția neiubită a patriarhului Iacov, dar nu neobservată de Dumnezeu, să depășim neacceptarea și să lăsăm o moștenire.
Elisabeth Mittelstädt subliniază un detaliu pe care nu îl observasem până acum, și anume, faptul că din Lea se trag nu numai marii-preoți și preoții, ci și toți regii lui Iuda.
Povestea de viață a Leei ne învață ceva decisiv: moștenirea vieții noastre nu poate fi apreciată doar după perioada scurtă de câteva decenii trăită de noi aici pe pământ. Ea trece cu mult dincolo de această perioadă. Povestea Leei, ca și a noastră, de altfel, face parte din planul mai mare al lui Dumnezeu, fiind doar o urzeală în covorul veșniciei țesut de El.
În încheiere, urarea mea pentru voi, femeile care citiți acest articol, este cuprinsă în gândurile autoarei din finalul cărții: Fie ca Dumnezeu să unească pasiunea ta cu a Lui. Fie ca El să ia visurile tale, chiar și pe acelea de care poate ai uitat deja, și să le realizeze într-un mod ce trece dincolo de puterea ta de imaginație. Fie ca Dumnezeu să te facă o femeie ca Lidia, cât se poate de aproape de inima lui Dumnezeu, și să te folosești de darurile și talentele tale pentru a-ți influența familia, mediul social și lumea în care trăiești.
Mulțumim Editurii Scriptum pentru colaborare! De altfel, la ei găsiți toate cărțile lui Elisabeth Mittelstädt publicate în limba română, alături de revista Lydia, atât în limba română, cât și în maghiară și germană.
PS: Pe Instagram desfășurăm un GIVEAWAY în care puteți câștiga un exemplar din cartea Destine modelate.
CARTEA E O VIAȚĂ 