Devenind o prezență vindecătoare #48

Care este scopul lui Dumnezeu cu noi? Cu siguranță multe cărți, predici, podcasturi sau postări de pe site-urile de socializare au o mulțime de răspunsuri la această întrebare, însă totul se poate rezuma în felul următor: scopul nostru, în calitate de creștini, este să devenim din ce în ce mai mult asemenea lui Hristos, pentru a ne împlini chemarea, ca oameni creați după chipul lui Dumnezeu. Sarcina noastră, în calitate de creștini, este să ne străduim să ne aliniem alegerile și comportamentul tot mai mult la voia lui Dumnezeu. Deși nu avem cunoștința deplină a planului lui Dumnezeu pentru viețile noastre, avem potențialul de a crește tot mai mult și a deveni tot mai mult noi înșine, ca oameni creați după chipul Său.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

2 răspunsuri la „Devenind o prezență vindecătoare #48”

  1. Avatar deusva

    Îmi place să cred că Dumnezeu vrea să ne auto depășim,să ne vedem greșelile,să ne luptăm cu patimile noastre,sufletești și trupești.
    Omul zilelor noastre nu mai realizează greșelile pe care le face,doar nu face toată lumea asta?
    Să ne aducem aminte de Botez,omul cade în păcat,mereu ne pare rau de ele,dar o luam de la capat.
    Modelul vietilor noastre,Hristos Biruitor,să lăsăm măndria,lăcomia,răutatea,sa apară milostenia fără măndrie,să ne bucurăm de viața aceasta oferită De Dumnezeu,atunci când vom bate la poarta Raiului,”să ne vedem la poarta Raiului” lacrimile noastre ce se curg să fie convinse că am încercat și nu am trăit toata viata in aceeasi stare,in aceelasi pacate. Sunt de neiertat,dar cred in iubirea si mila bunului Dumnezeu .
    Amin.

    1. Avatar carteaeoviata

      Așa este.
      Prin „noi înșine”, autorii cărții din care este inspirată această serie nu se referă la versiunea noastră decăzută, de acum. Trăind în păcat, departe de voia Lui și cu sufletele corupte de rău, suntem departe de a fi „noi înșine” așa cum ne-a creat Dumnezeu și cum am fi fost în versiunea noastră necăzută. Însă, luptând și înlăturând patimile și păcatele, aliniindu-ne la voia lui Dumnezeu, vom deveni, prin harul Lui, mai aproape de ceea ce a intenționat El pentru persoana noastră, țintind spre înălțimea staturii plinătății lui Hristos – modelul suprem al umanității.
      În acest sens da, a redeveni „noi înșine” este de fapt o autodepășire.
      Așa să ne ajute Dumnezeu.
      Vă mulțumim pentru comentariu!

Lasă un răspuns

More posts