În 2021, librăria și editura Scriptum împlinește 20 de ani de activitate, și 25 de ani de existență ca firmă. Dat fiind faptul că și noi am prezentat în emisiunile CARTEA E O VIAȚĂ și aici pe blog o mulțime de cărți ale editurii, sărbătorim și noi împreună cu Scriptum! Iar pentru această ocazie specială, vă readucem în atenție cărțile editurii pe care le-am prezentat de-a lungul timpului. Sperăm ca ideile din aceste cărți să vă fie și vouă de folos așa cum ne-au fost și nouă. Dacă nu le-ați citit încă, acum este momentul! Dacă le-ați citit deja și vă reamintiți cu drag de ele, puteți să le faceți cadou cuiva care să experimenteze mai departe bucuria unei cărți bune.
Le puteți face o vizită celor de la Scriptum aici. De asemenea, nu uitați de giveaway-urile lor lunare. Puteți descoperi cadoul din luna septembrie și regulamentul aici.
În toamna anului 2017, aniversam 500 de ani de la începutul Reformei protestante, eveniment căruia i-am dedicat sezonul 13 al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ.
Studiind perioada Reformei și viața marilor reformatori am descoperit un roman care descrie relația dintre reformatorul german Martin Luther și soția sa, Katharina von Bora, un cuplu care a schimbat prin căsnicia lor modul în care era văzută cununia religioasă, relația de cuplu și viața de familie. Romanul se intitulează simplu, Luther și Katharina și este scris de Jody Hedlund, o autoare de ficțiune premiată.
Ne-am dorit să descoperim în ce măsură romanul lui Hedlund a surprins realitatea, comparându-l și cu alte biografii – dar și să vă arătăm de ce merită citite atât romanul, cât și cărțile ce redau viața lor reală, precum Katharina and Martin Luther – The Radical Marriage of a Runaway Nun and a Renegade Monk de Michelle DeRusha – Katharina și Martin Luther – căsnicia radicală a unei călugărițe fugare și a unui călugăr renegat.
Romanul lui Jody Hedlund începe direct cu descrierea modului în care Katharina, împreună cu un grup de călugărițe, evadează din mănăstirea Marienthron. Scrierile lui Luther se răspândiseră și pătrunseseră chiar și în mănăstire, captivând câteva călugărițe preocupate de adevăr.
Din păcate nu ne-au rămas prea multe date despre Katharina von Bora. Doar 8 scrisori scrise de ea au supraviețuit, și nici una dintre ele nu îi este adresată lui Martin Luther. Chiar data nașterii sale este pusă sub semnul întrebării, dar cei mai mulți cercetători sunt de acord că s-a născut la 29 ianuarie 1499. Datorită numelui său este clar că era de origine nobilă, dar nu este sigur din ce familie provenea, existând doi nobili cu același nume care au trăit în aceeași perioadă. Ce se știe cu siguranță este că a fost trimisă la vârsta de 6 ani la o mănăstire benedictină din Brehna, foarte probabil din cauză că familia nu-și mai permitea să o întrețină. Mama ei murise, iar tatăl se căsătorise cu o femeie care avea deja copii, așadar, Katharina a fost trimisă de acasă.
Katharina va petrece doar 4 ani în această mănăstire benedictină, iar în 1509 va fi mutată în mănăstirea cisterciană Gottes und Marienhtron (Tronul lui Dumnezeu și al Sfintei Maria) din Nimbschen, pentru a se călugări. Aceasta era la polul opus față de mănăstirea benedictină din care plecase – izolată, spartană, fără decorațiuni. Ea nu vedea pe nimeni din afară, nu avea voie să iasă în afara zidurilor; de asemenea nu avea voie să vorbească mai deloc și participa la 8 slujbe pe zi. Aici Katharina și-a depus jurământul de ascultare, castitate și sărăcie la 8 noiembrie 1515 la vârsta de 16 ani.
După evadare, în timp ce lucra ca slujitoare, Katharina von Bora reușește foarte repede să atragă atenția lui Jerome Baumgartner, un tânăr de origine nobilă, bogat și atrăgător, și foarte mândru, care vizita des familia Reichenbach la care muncea Katharina. Acesta se arată interesat, însă profită de naivitatea Katharinei, promițându-i că se va căsători cu ea când se va întoarce dintr-o călătorie. În roman, îndrăgostită, Katharina așteaptă, visând la ziua întoarcerii lui, însă acesta nu mai revine, iar căsătoria nu mai are loc niciodată.
După ce află de logodna acestuia cu Sibylle Dichtel von Tutzing, o tânără de 14 ani cu o zestre considerabilă, Katharina suferă o grea lovitură și se mută cu Lucas și Barbara Cranach, un alt prieten bun de-al lui Luther, care făcea parte din conducerea orașului, era pictorul curții lui Frederick cel Înțelept, avea farmacie, magazin de vinuri și tiparniță, fiind de altfel cel care publica lucrările lui Luther. Ei s-au îngrijit de Katharina cu multă dragoste.
Aproape 2 ani trecuseră de la evadare, și ea rămăsese singura fără soț sau fără un mod de trai sustenabil, când Luther i-l propune pe Kaspar Glatz, menționat și în romanul lui Jody Hedlund, Luther și Katharina. Katharina l-a respins, declarând că nu l-ar refuza nici pe Amsdorf, nici pe Luther însuși dacă ar cere-o în căsătorie, dar pe Glatz nu-l va accepta în niciun caz.
În ce privește relația cu Luther, nu există dovezi că ar fi existat contacte între ei, în niciun caz de felul celor descrise în roman, până la căsătoria propriu-zisă. De fapt, relația lor a început odată cu încheierea căsătoriei.
Totul le era împotrivă. Ca soț și soție, Martin și Katharina Luther aveau de înfruntat un drum lung, cu o miriadă de obstacole în cale.
Cum au reușit să le depășească, cum a evoluat relația lor și cum s-a desfășurat viața lor de familie, cel puțin așa cum este surprinsă în roman, aflați ascultând episodul integral. Deși povestea face să pară că relația dintre cei doi a fost mai pasională decât era de fapt, iar autoarea însăși mărturisește că și-a luat anumite libertăți în ce privește detaliile – în special dat fiind faptul că vorbim încă de Evul Mediu – romanul rămâne o lectură plăcută și extrem de palpitantă.
CARTEA E O VIAȚĂ 