-
Un strop de viață în preajma Paștelui #11
Cuvântul 11 Despre multa vorbire și despre tăcere Multa vorbire este scaunul de pe care îi place slavei deșarte să se arate și să se înfățișeze cu măreție. Multa vorbire este semn al neștiinței, ușa vorbirii de rău, călăuză spre glume, slugă a minciunii, pierdere a străpungerii din inimă, făuritoare și chemătoare a acediei (gr.…
-
Un strop de viață în preajma Paștelui #10
Cuvântul 10 Despre vorbirea de rău și clevetire Vorbirea de rău este odrasla urii, boală subțire, mare lipitoare ascunsă și tăinuită care nimicește sângele dragostei, fățărnicie a dragostei, pricină de întinare și împovărare a inimii, pierdere a curăției. Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe…
-
Un strop de viață în preajma Paștelui #9
Cuvântul 9 Despre ținerea de minte a răului Ținerea de minte a răului este împlinirea mâniei, păzitoarea păcatelor, ura față de dreptate, pieirea virtuților, rugina sufletului, viermele minții, curmarea rugăciunii, înstrăinarea dragostei, cui înfipt în suflet, păcat neîncetat, călcare de lege neadormită, răutate de fiecare ceas. Cel ce a curmat mânia, a ucis ținerea de…
-
Un strop de viață în preajma Paștelui #8
Scara – Cuvântul 8 Despre nemâniere și blândețe După cum apa turnată încetul cu încetul pe foc îl stinge cu desăvârșire, așa și lacrima plânsului celui adevărat stinge orice flacără a mâniei și a iuțimii. Nemânierea este o biruință asupra firii. Bândețea este o așezare a sufletului, care rămâne același și la necinstire și la…
-
Un strop de viață în preajma Paștelui #7
Scara – Cuvântul 7 Despre plânsul cel de bucurie făcător Doamne, ascultă-mi rugăciunea şi s-ajungă strigătul meu până la Tine! Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine când strig! Ascultă-mă degrabă! Căci zilele mele pier ca fumul şi oasele îmi ard ca un tăciune. Inima îmi este lovită şi mi…
-
Un strop de viață în preajma Paștelui #6
Scara – Cuvântul 6 Despre aducerea aminte de moarte Teama de moarte este o însușire a firii, care provine din neascultare, iar înspăimântarea de moarte este semnul unor păcate nepocăite. Hristos Se teme de moarte, însă nu Se înspăimântă, ca să ne arate limpede însușirile celor două firi ale Sale. După cum pâinea e mai…

