În esenţă, sfinţenia înseamnă a fi pus deoparte pentru slujba lui Dumnezeu.
Conformat în toate lucrurile voii lui Dumnezeu.
Te provoc să-ţi faci un grafic al tuturor activităţilor tale din săptămâna asta. Câte ore – sau, poate, măcar minute – ai spune că au fost puse deoparte exclusiv pentru Dumnezeu şi lucrarea Lui:
- timp petrecut citind, studiind şi meditând asupra Cuvântului lui Dumnezeu
- timp petrecut comunicând cu Dumnezeu în rugăciune
- timp petrecut gândindu-te în mod activ la Dumnezeu
Acest exerciţiu s-ar putea să te facă să te simţi inconfortabil (pe mine mă face!). Adevărul este că…
- Sfinţenia cere timp.
- Sfinţenia cere tăcerea sufletului.
- Sfinţenia cere disciplină.
Aşa că mulţi dintre noi nici nu mai încearcă. În schimb, ne căutăm smartphone-urile, tabletele, e-Reader-ele şi ne amuzăm până la distragere. Bogaţi în jucării şi tehnologie, suntem – mulţi dintre noi – săraci în sfinţenie.
Dar, după cum spune Scriptura, „Fără sfinţire, nimeni nu va vedea pe Domnul.“ (Evrei 12:14)
Jon Gauger, Holiness–On Hard Times
