Voi zâmbi astăzi şi voi râde, mă voi bucura de El şi de clipa prezentă şi de harul Său măreţ, deoarece Dumnezeu îi face să râdă pe cei trudiţi şi împovăraţi.
Râsul este darul Său pentru mine – har oxigenat.
Orice s-ar întâmpla astăzi, Isus are ultimul cuvânt, iar noi ne bucurăm şi iarăşi ne bucurăm, pentru că acum harul este oxigenul nostru.
Identitatea construită pe Evanghelie ne dă o nouă temelie pentru acorduri sociale juste și armonioase. Valoarea mea de creștin nu se creează prin excluderea celuilalt, ci prin Domnul, care a fost exclus pentru mine. Harul Său mă smerește mai mult decât o poate face religia (deoarece am prea multe defecte pentru a mă putea mântui prin propriile strădanii), dar în același timp mă și susține cu mai multă putere decât o poate face religia (deoarece știu cu certitudine absolută că Dumnezeu mă acceptă necondiționat).
Timothy Keller, Argument pentru Dumnezeu
În tărâmul unde harul domneşte, Dumnezeu lucrează în mine în ciuda slăbiciunilor şi eşecurilor mele, până când voi fi conformat perfect cu chipul lui Hristos. Dacă eu aş fi şocat de eşecurile mele, în calitate de creştin, Dumnezeu nu este! El cunoaşte deja toate păcatele şi eşecurile mele înainte ca El să Îşi îndrepte dragostea asupra mea, şi de fapt El controlează şi dirijează eşecurile mele spre binele meu – cu scopul de a da pe faţă slăbiciunile mele şi de a mă elibera de ele.
Charles Leiter, Legea lui Hristos
Într-o zi mergeam pe câmp, iar conștiința mea era tulburată fiindcă mă temeam că poate încă nu este totul în regulă și deodată am auzit propoziția aceasta în sufletul meu: „Neprihănirea ta este în cer.” Și mi s-a părut că am văzut cu ochii sufletului meu pe Isus Hristos stând la dreapta lui Dumnezeu. Acolo era neprihănirea mea; așa că oriunde mă aflam și orice făceam Dumnezeu putea spune despre mine:„El vrea neprihănirea Mea fiindcă a văzut-o cu ochii lui”. Și pe lângă aceasta am mai văzut că nu starea bună a inimii mele făcea ca neprihănirea mea să fie mai bună, și nici starea rea a inimii mele nu făcea ca neprihănirea mea să fie mai rea, căci neprihănirea mea era însuși Isus Hristos „același, ieri și azi și în veci” (Evrei 13:8) Atunci mi-au căzut cu adevărat cătușele de la picioare; am fost eliberat de suferințele și de lanțurile mele; chiar și ispitele au plecat de la mine. Am plecat acasă plin de bucuria ce mi-a dat-o harul și dragostea lui Dumnezeu.
John Bunyan, Har din abundență pentru căpetenia păcătoșilor
Creștinismul nu doar că îi face pe adepții lui să fie convinși că oamenii care îmbrățișează alte credințe dețin capacitatea de a face binele și de a raționa cu înțelepciune, ci și să admită că mulți dintre aceștia pot duce o viață superioară din punct de vedere moral propriei lor vieți. Cei mai mulți din cultura noastră au convingerea că, dacă există un Dumnezeu, ne putem relaționa la El, și dacă ducem o viață bună, ajungem în rai. Să numim această concepție „îndreptare morală”. Creștinismul însă ne învață exact opusul. Potrivit înțelegerii creștine, Isus nu ne spune cum să trăim, astfel încât să ne câștigăm mântuirea. El vine să ne ierte și să ne mântuiască prin viața și moartea Sa în locul nostru. Harul lui Dumnezeu nu vine spre oamenii care îi depășesc pe alții din punct de vedere al moralității, ci spre cei care-și recunosc eșecul de a face fapte bune, precum și nevoia pe care o au de un Mântuitor.
Timothy Keller, Argument pentru Dumnezeu. Credința într-o epocă a scepticismului
Dacă în inima mea nu am nici o rezervă faţă de Sfânta Scriptură, în care sunt toate făgăduinţele lui Dumnezeu, şi primesc tot ce-mi spune Dumnezeu, eu am primit harul lui Dumnezeu în toată plinătatea.
Constantin Tudose, Statornic pe cale. Memorii
Voi zâmbi astăzi şi voi râde, mă voi bucura de El şi de clipa prezentă şi de harul Său măreţ, deoarece Dumnezeu îi face să râdă pe cei trudiţi şi împovăraţi. Râsul este darul Său pentru mine – har oxigenat. Orice s-ar întâmpla astăzi, Isus are ultimul cuvânt, iar noi ne bucurăm şi iarăşi ne…
Identitatea construită pe Evanghelie ne dă o nouă temelie pentru acorduri sociale juste și armonioase. Valoarea mea de creștin nu se creează prin excluderea celuilalt, ci prin Domnul, care a fost exclus pentru mine. Harul Său mă smerește mai mult decât o poate face religia (deoarece am prea multe defecte pentru a mă putea mântui…
În tărâmul unde harul domneşte, Dumnezeu lucrează în mine în ciuda slăbiciunilor şi eşecurilor mele, până când voi fi conformat perfect cu chipul lui Hristos. Dacă eu aş fi şocat de eşecurile mele, în calitate de creştin, Dumnezeu nu este! El cunoaşte deja toate păcatele şi eşecurile mele înainte ca El să Îşi îndrepte dragostea…
Într-o zi mergeam pe câmp, iar conștiința mea era tulburată fiindcă mă temeam că poate încă nu este totul în regulă și deodată am auzit propoziția aceasta în sufletul meu: „Neprihănirea ta este în cer.” Și mi s-a părut că am văzut cu ochii sufletului meu pe Isus Hristos stând la dreapta lui Dumnezeu. Acolo…
Creștinismul nu doar că îi face pe adepții lui să fie convinși că oamenii care îmbrățișează alte credințe dețin capacitatea de a face binele și de a raționa cu înțelepciune, ci și să admită că mulți dintre aceștia pot duce o viață superioară din punct de vedere moral propriei lor vieți. Cei mai mulți din…
Dacă în inima mea nu am nici o rezervă faţă de Sfânta Scriptură, în care sunt toate făgăduinţele lui Dumnezeu, şi primesc tot ce-mi spune Dumnezeu, eu am primit harul lui Dumnezeu în toată plinătatea. Constantin Tudose, Statornic pe cale. Memorii