Frica nu e altceva decât gândul că dragostea lui Dumnezeu se termină. Credeai cumva că Eu Mă termin, că grânarele Mele au ziduri, că Eu nu voi fi de ajuns? Dar, copilul Meu, Eu sunt nesfârşit. Ce poate lua sfârşit în Mine? Cumva viaţa? Pacea? Fericirea? Sau orice alt lucru de care ai nevoie? Nu îţi dă Tatăl tău întotdeauna tot ce-ţi trebuie? Eu sunt Pâinea Vieţii şi pâinea Mea pentru tine nu se va termina niciodată. Frica Îl crede pe Dumnezeu limitat şi îşi închipuie că n-o să aibă destul, dar cum de nu ai înţeles, în timp ce numărai cele o mie de daruri, darurile infinite, că aceasta e o minciună şi inima tuturor fricilor? În Mine binecuvântările nu se sfârşesc niciodată, pentru că dragostea mea pentru tine nu se sfârşeşte niciodată. Dacă bunătatea Mea faţă de tine ar înceta, atunci Eu aş înceta să exist. Fiindcă există un Dumnezeu în cer, există şi har pe pământ; căci Eu sunt Dumnezeul care Se revarsă, din care curg veşnic dragostea şi harul.
Ann Voskamp, O mie de daruri
