Libertatea ultimă pe care o avem ca ființe umane este puterea de a selecta lucrurile asupra cărora vom îngădui sau vom solicita minții noastre să stăruie. În acest sens, nu suntem total liberi. Dar avem totuși multă libertate în acest domeniu, și chiar dacă suntem „morți în greșelile și păcatele noastre”, încă avem capacitatea și responsabilitatea de a încerca să-L reținem pe Dumnezeu în cunoștința noastră – chiar și într-o manieră inadecvată și greșită. Și cine va proceda astfel, cu siguranță că se va apropia de El; căci, dacă într-adevăr Îl căutăm pe Dumnezeu cu toată puterea noastră, El care știe întotdeauna ce se află în inimile noastre, ni se va face cunoscut, fără nici o îndoială. Datorită acestui fapt, rămânem pentru totdeauna răspunzători înaintea lui Dumnezeu, chiar dacă spiritual suntem morți.

Dallas Willard, Înnoirea inimii. Formarea caracterului cristic