Un strop de viață pentru părinți #34


Merită să le demonstrăm, prin acomodarea cu marea cultură, că inteligența rămâne cel mai activ afrodisiac și că tandrețea, subtilitatea sau spontaneitatea nu sunt adversarii, ci aliații împlinirii senzuale la care au dreptul. Merită, de asemenea, să le arătăm de ce frumusețea fizică e reflexul unei personalități armonioase, și nu „măsura” unui canon trupesc prefabricat.

După mine, părinții trebuie să le spună copiilor nu atât cum „se fac” copiii, ci altceva, mai destoinic: să nu practice sexul accidental. Să nu reducă una dintre cele mai subtile experiențe umane la un soi de sportivitate demonstrativă. Să nu pătrundă fizic acolo unde inteligența și sensibilitatea lor n-au făcut deja o pârtie cât mai fină. Intimitatea fizică e consecința unei comuniuni sufletești și intelectuale, între persoane care împărtășesc mai mult decât excitabilitatea epidermică. În limbajul biblic, formula „a cunoscut femeia” desemnează eufemistic acuplarea: de ce n-ar desemna și cunoașterea ei prealabilă, ca univers ce se cere cercetat cu puterea iubirii adevărate?

Să le spunem fiilor noștri că virilitatea e mai mult decât capacitatea erectilă: ea implică mai curând sobrietatea cultivată, politețea, stăpânirea de sine, afecțiunea protectoare, rafinamentul comportamental lipsit de pedanterie, umorul de calitate și, la timpul cuvenit, oficiul discret suveran al paternității responsabile.

Să ne amintim proverbul francez: chassez le naturel, il revient au galop. E suficient să ieșim pe stradă, în oricare oraș al lumii, pentru a vedea că umanitatea rămâne esențialmente masculină și feminină, într-o complementaritate menită să perpetueze viața și să asigure dramaturgia ei comunitară. Nu doar bunul-simț, ci și statisticile – ca oglindă a realității pan-umane – ne pot asigura că excesele ideologiei contemporane nu au forța de a modifica rânduiala firească. Cu atât mai bine!

Teodor Baconschi, Averea bunei educații