Fiecare biserică ar trebui să fie o societate fără datorii, în care să ne iubim unii pe alții, căci suntem iubiți; în care să ne acceptăm unii pe alții, căci suntem acceptați; în care să ne arătăm har unii altora, deoarece ni s-a arătat har, deoarece am cunoscut bucuria de a-L vedea pe Stăpân, rupând chitanța cu ce am cheltuit și nu am plătit. A fost anulată. Nu mai adaugă nimic la ea, nu spune: „Îți mai dau ceva timp să o plătești.” Și astfel, pentru că El ne-a eliberat, îi putem elibera și noi pe alții, punând astfel în mișcare harul și dragostea. Apostolul Pavel a spus toate acestea în cuvintele: „Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții” (Romani 13:8).

David A. Seamands – Leac pentru suflete vătămate