Sfântul Simeon Noul Teolog spune: „În acea mare zi a Judecății, nu se va întreba sufletul omului dacă s-a rugat, dacă a postit, dacă a săvârșit în viață vreo faptă bună. Ci fiecare suflet se va cerceta cu de-amănuntul dacă are ceva asemănător cu Mântuitorul Hristos.”
Noi suntem chemați să fim rugători, ostenitori, să săvârșim binele, dar dacă nu ne ostenim să ne zidim trăsăturile de caracter, atunci totul este în zadar.
Astăzi, pentru creștinismul răsăritean, și la noi în țară, începe Postul Paștelui, o perioadă de cercetare și pregătire spirituală, în care ne propunem să ne rugăm, să postim, să ne depărtăm puțin de cele ale lumii și să medităm mai mult la însemnătatea patimilor și învierii Mântuitorului. Pentru noi, cititorii, cărțile pot reprezenta un mare ajutor pentru a ne acorda inimile la această perioadă. De aceea, am ales și noi fragmente din câteva cărți, care să ne dea imboldul de a mai continua, încă puțin, încă puțin, până când vom ajunge la marea sărbătoare, aici pe pământ – și la Marea Sărbătoare din ceruri.
Data de 25 martie este o zi plină de însemnătate în istoria Bisericii. De-a lungul timpului a fost considerată ziua Creației; în creștinismul timpuriu, a fost considerată ziua morții lui Hristos. Și, așa cum ne-a rămas până astăzi, este sărbătoarea anunțării Întrupării – Bunavestire.
Cartea Desființarea omului reunește trei conferințe susținute de C.S. Lewis în februarie 1943, deci în plin război mondial, la Universitatea din Durham. Prima conferință se numește „Oameni fără piept”, a doua se numește „Calea”, iar a treia, „Desființarea omului”. Cum veți deschide cartea, veți vedea că Lewis face referire la o altă carte, pe care o numește „Cartea verde”, și pe deasupra nici nu ne dă numele real al autorilor respectivei cărți, ci îi numește Gaius și Titius.
Așa că, pentru a înlătura orice confuzie, vă vom spune că prelegerile din „Desființarea omului” au fost scrise ca reacție la cartea The Control of Language: A Critical Approach to Reading and Writing (Controlul limbii: O abordare critică a cititului și scrisului), publicată în 1939 de Alexander King și Martin Ketley. Alec King era lector la University of Western Australia, iar Martin Ketley era șeful departamentului de literatură clasică la Collegiate School of St. Peter din Adelaide, Australia. Aceasta este de fapt Cartea verde despre care va tot vorbi Lewis și aceștia doi sunt Titius și Gaius. Cu toate că manualul The Control of Language probabil a căzut în uitare, el a dat naștere însă la una dintre cele mai elocvente critici ale modernismului, scrisă în stilul lui Lewis și cu capacitatea lui de a concepe ceva care să fie relevant nu doar pentru timpul său, ci își păstrează prospețimea și peste decenii.
Astăzi mă bucur să vă prezint o carte pentru adevărații fani ai lui C.S. Lewis, care în plus se potrivește și cu această perioadă în care sărbătorim femeile, deși nu este o carte despre femei.
Scrisori către o doamnă din Americaeste un volum apărut în limba română anul trecut, îngrijit de Clyde S. Kilby, ce cuprinde o colecție de scrisori trimise de C.S. Lewis (sau de alții, în numele său) de-a lungul ultimilor săi 13 ani de viață.
CARTEA E O VIAȚĂ 